Cosmogonia s-a născut la sat

Amos Oz

Să nu pronunţi noapte

Editura Humantias fiction

În vara lui 1989, în plin deşert, în orăşelul Tel Keidar, povestea de dragoste dintre Theo, un inginer sexagenar, şi Noa, o mai tânără profesoară, se dezintegrează încet. Moartea unui elev în circumstanţe ciudate pune toată comunitatea în alertă. Sosirea tatălui, care, în memoria fiului său, o convinge pe Noa să se ocupe de construirea unei clinici pentru îngrijirea adolescenţilor drogaţi, stârneşte suspiciune. Cu o profundă înţelegere a fiinţei şi relaţiilor umane, Amos Oz scrie o istorie amară şi tandră despre ambiţii frustrate şi iubiri neîmplinite, într-un roman dens, cu oaze de poezie şi de ironie fină. Cartea apare în colecţia "Raftul Denisei". Traducere din ebraică şi note de Marlena Braeşter.

Dinu Pillat

Aşteptând ceasul de apoi

Editura Humanitas

Cartea de faţă este romanul confiscat de Securitate în 1959 şi devenit corp delict în procesul lotului Noica-Pillat. A fost căutat o jumătate de secol. În 2010 dactilograma a fost descoperită în fondul Bibliotecii CNSAS din sediul Arhivelor de la Popeşti-Leordeni. S-a spus despre acest manuscris că ar fi fost un "roman mistico-legionar" care ar proslăvi legionarismul. O mistificare enormă. Romanul este unul al căutărilor eşuate. Prefaţă de Gabriel Liiceanu. Ediţie îngrijită de Monica Pillat.

Jean-Marie Blas de Robles

Acolo unde tigrii sunt la ei acasă

Editura Trei

Traducere de Doru Mareş. Romanul a primit Premiul Medicis în 2008 şi Premiul Romanului FNAC. E un roman de aventuri, al cărui erou este corespondent de presă în nord-estul Braziliei. Un prieten îi cere să revizuiască un vechi manuscris, biografia inedită a unui celebru iezuit din secolul al XVII-lea, Athanase Kircher. Un personaj straniu, care a existat în mod real şi care a fost considerat, la vremea lui, cel mai mare savant al tuturor timpurilor. Pe măsură ce parcurge textul despre viaţa lui Kircher, eroul devine captiv al unei anchete fascinante asupra teoriilor, enigmelor şi poveştilor care au populat destinul acestui călugăr erudit, al cărui nume este complet uitat în zilele noastre. Un roman cu o intrigă foarte bogată, enciclopedică aproape.

Vladimir Udrescu

Dolor

Editura Brumar

În colecţia "Poeţi români contemporani" editată cu perseverenţă uimitoare de Robert Şerban, Valentin Udrescu publică un nou volum după debutul bizar "scot cavaleria". Aproape aceeaşi muzicalitate, aceeaşi rostire parcă ritualică. Un lamento liric plin de imagini puternice: "seara târziu/ când înfloreşte alfabetul hipnotic/ îţi bate la uşă feeria de iarnă/ doar abisul mai mormăie-n vis/ în jurul muntelui îngheţat/ parcă o turmă de porci sublimi/ pânzele dogmei le-a sfâşiat". Coperta cărţii de poeme cuprinde şi ample fragmente din comentariile critice ale primului volum, îndrumar excelent pentru un necunoscător într-o poezie nu tocmai uşoară.

Oana Soica-Mujea

Regina Arkudă şi amuletele ei

Editura Tritonic junior

Autoarea, născută în 1981, a mai publicat la aceeaşi editură romane poliţiste, dar şi romane fantasy, apărute într-o colecţie coordonată de ea însăşi ("Războiul reginelor" şi "Regina Elfă"). Cine agreează genul, are reţeta ştiută: lumi fantastice cu pitici, arkuzi şi alte invenţii, talismane, razboaie, iubiri, până la urmă, ca în orice basm, chiar şi unul modern, binele învinge răul. Un roman destinat mai mult adolescenţilor.

Marius Marian Solea

Graiul vostru

Editura Eikon

Aflat la al zecelea volum (dacă am socotit bine) Marius Marian şolea este un douămiist (născut în 1974) nu doar atipic (ceea ce, în plan literar nici n-ar însemna mare lucru) ci şi original. Subtitlul volumului de faţă, "Viziunea ţăranului din Gorj asupra lumii", deşi poate părea de o preţiozitate ridicolă, îmbrăţişează texte (poeme) cu adevărat preţioase. Facem cu bucurie recomandarea spre lectură citând, de pe coperta a patra a volumului, din cuvântul regretatului Marin Mincu: "Nu mă îndoiesc că această poezie proaspătă ne restituie un filon tradiţional, reactivat din perspectiva unei sensibilităţi postmoderne."

Luând cartea de la capăt cităm, de pe pagina de gardă, şi argumentul autorului: "În memoria bunicii mele Maria, de dorul căreia am scris mare parte din acest volum, folosind deseori rostiri şi cuvinte vechi, în care am început eu să vorbesc limba română. Consider că, dacă acestea se vor pierde, se va pierde timpul."