Europa nu mai poate să-şi întreţină pensionarii „tineri“ şi îndeamnă la majorarea vârstei de pensionare în toate ţările

Dupa ce i-au răsfăţat pe pensionari timp de decenii, statele din Europa s-au trezit că nu le mai pot oferi aceleaşi avantaje fără a-şi dezechilibra finanţele publice.

Comisia Europeană vrea să majoreze vârsta de pensionare la nivel comunitar pentru a ţine în frâu cheltuielile publice ale ţărilor membre ale UE.

Autorităţile de la Bruxelles vor dezbate săptămâna aceasta probleme legate de reforma sistemelor de pensii din Uniunea Europeană, cerând statelor membre să majoreze vârsta de pensionare, în condiţiile în care remunerarea unui număr în creştere de pensionari poate pune în pericol finanţele publice la nivel comunitar, scrie Financial Times.

"În condiţiile în care oamenii, pe măsură ce trăiesc mai mult, nu şi lucrează mai mult, ar putea interveni o creştere nesustenabilă a cheltuielilor cu pensiile", potrivit unui document al Comisiei Europene. Necesitatea unei reforme în acest domeniu este subliniată în primul rând de diminuarea raportului între numărul efectiv de angajaţi şi numărul pensionarilor.

În prezent, raportul este de patru la unu, însă estimările arată că până în 2060 numai doi angajaţi vor mai cotiza pentru fiecare pensionar.

"Găsirea unei modalităţi prin care perioada de pensie să nu crească în continuare comparativ cu timpul petrecut la locul de muncă ar sprijini ajustarea şi sustenabilitatea sistemelor de pensii. Acest lucru se poate realiza prin majorarea vârstei la care contribuabilii pot înceta să mai lucreze şi pot începe să-şi primească pensiile", se arată în document.

Pensiile din ţările europene sunt extrem de generoase şi sunt oferite pentru o perioadă mult mai lungă de timp comparativ cu situaţia din state de pe alte continente, în ciuda unei speranţe de viaţă similare.

Spre exemplu, bărbaţii francezi părăsesc piaţa muncii la 59 de ani, în timp ce americanii la 65 şi japonezii la aproape 70 de ani, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Pensiile din sud, pe austeritate

Ţările din sudul Europei, care se confruntă cu probleme fiscale, au început deja să ia măsuri pentru a-şi regla deficitele sistemelor de pensii. Spania a îngheţat pensiile ca parte a măsurilor de austeritate, Grecia le-a redus în încercarea de a micşora datoriile masive cu care se confruntă, în timp ce Franţa, unde angajaţii părăsesc piaţa muncii cel mai devreme, a anunţat recent că vrea să majoreze vârsta de pensionare cu doi ani. Astfel, autorităţile din Hexagon vor să crească această vârstă de la 60 la 62 de ani pentru că dacă în urmă cu 40 de ani patru angajaţi cotizau pentru un pensionar, în prezent raportul este de 1,5 angajaţi.

Angajaţii din sectorul public francez primesc o pensie egală cu 75% din salariul lunar primit în ultimele şase luni de activitate, în timp ce angajaţii de la privat primesc 50% din media lunară a veniturilor primite în cel mai bine remuneraţi 25 de ani de activitate, la care se pot adăuga pensiile private. Pensia medie din Franţa s-a ridicat în 2008 la 1.122 de euro (825 de euro pentru femei şi 1.426 de euro pentru bărbaţi). În România pensia medie este de 170 de euro.

Germania intenţionează de asemenea să majoreze vârsta de pensionare la 67 de ani, în timp ce Marea Britanie şi Italia - la 65 de ani.

Fondurile de pensii, puse la zid

Documentul pregătit de Comsia Europeană pune sub lupă şi posibilitatea înfiinţării unei scheme de garantare a pensiilor, care să asigure continuitatea planurilor de pensii ale angajaţilor chiar şi după ce angajatorul intră în faliment.

Un asemenea demers, ce ar urma să fie coodonat sau sprijinit la nivel comunitar, ar putea aduce compensaţii şi fondurilor de pensii care se confruntă cu "pierderi excesive".

O altă propunere a Comisiei Europene este legată de majorarea cerinţelor de finanţare în cazul fondurilor de pensii, care sunt aşteptate însă să nu accepte prea uşor acest nou "bir". O astfel de măsură ar "submina stabilitatea financiară a angajatorilor care cotizează la aceste scheme de pensii. Fondurile de pensii nu sunt companii de asigurări şi nici nu ar trebui tratate în acest fel", a avertizat Jane Samsworth, reprezentantă a firmei de avocatură Hogan Lovells.