Americanii de la P&G au mobilizat 1.000 de oameni ca să facă la Urlaţi o fabrică de 100 mil. dolari într-un an

Prima fabrică ridicată de gigantul Procter & Gamble în România a fost ca o cursă contra cronometru: cu 700 de oameni pe şantier, 240 de angajaţi în săli de training şi echipamente noi de 70 mil. dolari, compania a demarat producţia locală de şampoane în mai puţin de un an şi jumătate de la prima descindere a constructorilor angajaţi de P&G la Urlaţi, lângă Ploieşti. Mai mult, americanii au renunţat la proiectele de accesare a fondurilor europene pentru că le-ar fi întârziat inaugurarea fabricii.

După un an petrecut pe şantier sau în birourile improvizate ale P&G din Urlaţi, belgianul Luc Viaene - cel care a coordonat greenfield-ul încă de la început - mai are de aşteptat doar una sau două săptămâni până va vedea ieşind pe poarta fabricii primul tir cu şampoane "made in Urlaţi".

"Aşteptăm testele de laborator din Statele Unite care să ne confirme că produsele sunt conform standardelor companiei, apoi vom începe să le trimitem în piaţă", spune Viaene, directorul fabricii de şampoane a P&G România.

În urma investiţiei derulate de americani la Urlaţi, localitatea prahoveană reintră pe harta industrială a României, după ce în anii regimului comunist oraşul cu peste 12.000 de locuitori trăia din petrol şi din industria textilă.

Sondele abandonate, precum şi casele modeste ale localnicilor arată că economia Urlaţiului aproape s-a stins odată cu epuizarea zăcămintelor de gaze şi petrol din jurul său. Schela de petrol, unde lucrau circa 750 de oameni, s-a închis după 1990, însă filatura din bumbac, cu 1.000 de angajaţi, a fost preluată de către grupul turc Oztasar în anul 2000, care produce pentru retaileri mari de fashion precum H&M, Dorothy Perkins sau Debenhams.

Jumătate din angajaţi sunt din zonă

George, responsabilul cu securitatea fabricii, este unul dintre angajaţii disponibilizaţi de compania americană Kraft Foods odată cu închiderea fabricii de ciocolată Poiana din Braşov. S-a stabilit la Ploieşti şi face în fiecare zi o jumătate de oră cu microbuzul firmei până la Urlaţi.

George spune că nu i-a fost greu să-şi găsească un job nou pentru că este tânăr. "Mai dificil a fost pentru angajaţii care se apropiau de vârsta de pensionare - ei au apelat la firma de plasare de personal angajată de Kraft Foods."

Pentru noua fabrică, P&G a recrutat 50-60% din angajaţi din oraşul Urlaţi şi din localităţile din zonă. Media de vârstă a acestora este de 30-35 de ani, potrivit datelor furnizate de producător.

În fabrică lucrează în prezent circa 150 de oameni în producţie şi în logistică, iar în birourile pe care Viaene le-a amenajat cu ajutorul unui designer sunt aproape 100 de persoane, din care 9 expaţi.

Trei dintre managerii străini s-au stabilit cu familia în Bucov, la câţiva kilometri de Urlaţi. Şi Viaene şi-a adus familia în România pentru a se stabili lângă Bucureşti, la mai puţin de 100 de kilometri de Urlaţi. "O parte din angajaţii fabricii sunt oameni care s-au întors acasă în Urlaţi, care plecaseră din oraş pentru că nu îşi puteau găsi de lucru aici", afirmă directorul fabricii.

Compania americană i-a convins pe profesorii singurului liceu din oraş să includă în programa şcolară şi ore de limba engleză pe profilul tehnic. "În aprilie am avut ultima sesiune mare de recrutări, dar încă mai căutăm oameni pentru fabrică, de exemplu electricieni sau chimişti pentru laborator", mai precizează Luc Viaene.

De la 22 de milioane de oameni în România la 214 milioane de locuitori doar în Rusia şi Turcia

Din 2011, unitatea din Urlaţi ar putea susţine vânzări ale Procter & Gamble în Europa şi Asia estimate de ZF la câteva sute de milioane de euro, chiar mai mari decât rulajele realizate anul trecut de companie la nivel local, de 280 mil. euro.

Proiectul a fost gândit încă de la început ca o unitate regională de producţie: deşi este amplasată pe o piaţă de 22 de milioane de consumatori, pe care P&G este lider pe segmentul produselor de îngrijire a părului, fabrica va produce mai mult pentru ţări precum Rusia sau Turcia, cu o populaţie de 142 de milioane de locuitori, respectiv 72 de milioane de locuitori. "Vom demara exporturile până la finele anului, după câteva luni de la primele livrări în comerţul local. 95% din producţie se vor duce pe cele aproximativ 20 de pieţe externe pe care le vom aproviziona cu şampoane şi balsamuri din România", spune Luc Viaene.

Pe cele două linii instalate deja se testează producţia de şampoane Head & Shoulders şi Wash & Go, iar în următoarele luni vor intra în funcţiune alte două linii, pe care vor ieşi primele produse Pantene şi alte două branduri P&G de pe pieţe externe. Din luna august, cei 150 de angajaţi din fabrică şi din depozit vor lucra în două-trei ture pe zi, menţionează managerul belgian.

Îl îngrijorează declinul consumului?

Viaene spune că, de fapt, vin veşti bune din regiune: "2009 a fost, într-adevăr, un an dificil pentru industria bunurilor de larg consum, din cauza contracţiei pieţelor. De la începutul anului primim însă semnale de redresare a consumului pe pieţele pe care le vom aproviziona din Urlaţi."

Cele 8 pieţe din Balcani coordonate de la birourile P&G din Bucureşti sunt abia pe locul al treilea în clasamentul regiunilor care vor genera cel mai mare business fabricii de şampoane. Pe primul loc este Rusia, urmată de Turcia. "Criza economică nu a afectat fundamentele acestui greenfield care ne aduce mai aproape de consumatorii noştri din pieţele emergente, de aceea nu a fost nevoie să facem modificări importante în proiectul pus pe hârtie. Pe termen scurt vor fi suişuri şi coborâşuri pe piaţă, însă decalajele mari între consumul din estul Europei şi ţările din vestul continentului va fi cu siguranţă redus în timp", mai afirmă managerul.

La Urlaţi nu vor face doar şampoane

Mai mult, Viaene spune că are acum o nouă ţintă: să identifice şi alte categorii de produse care ar putea fi fabricate la Urlaţi. De altfel, P&G a ocupat până acum doar un sfert din suprafaţa totală de teren concesionată de la autorităţile locale în Parcul Industrial Urlaţi.

"Am luat un teren mult mai mare decât aveam nevoie pentru acest proiect tocmai pentru a ne asigura că în viitor vom avea suficient spaţiu pentru extinderea fabricii. Deja luăm în calcul noi categorii de produse", afirmă Viaene.

Cum va arăta fabrica în cinci ani?

"Sper să nu producă doar şampoane şi balsamuri pentru păr", mai spune directorul, fără a da însă detalii despre planurile de dezvoltare a producţiei la Urlaţi.

Viaene vede o competiţie internă, la nivelul grupului, pentru atragerea unor investiţii noi în producţia locală. P&G mai are unităţi de producţie a şampoanelor în Franţa şi Rusia, însă fabrica din Urlaţi este cea mai mare din grup.

Aceasta este a doua fabrică a P&G din România: compania produce detergenţi la Timişoara din 1996, într-o fabrică achiziţionată de la stat, pe care a orientat-o tot mai mult către export în ultimii ani.

Mai vin şi alţi furnizori lângă P&G

P&G i-a adus la Urlaţi şi pe americanii de la Plastipak, unul dintre cei mai mari furnizori ai săi de ambalaje. Acesta a anunţat investiţii de 15 mil. euro în prima fază de construcţie a primei sale fabrici din România.

Plastipak a angajat circa 40 de oameni pentru demararea producţiei locale, potrivit planurilor comunicate anterior de reprezentanţii companiei.

"Vrem ca în 1-2 ani să-i aducem la Urlaţi şi pe ceilalţi doi furnizori de ambalaje pentru şampoanele P&G", mai menţionează Viaene. El mai spune că fabrica are câteva zeci de parteneri de business, de la firme de catering până la firme de întreţinere a echipamentelor de producţie.

Harta investiţiilor de la zero care dau o gură mare de oxigen exporturilor României

Bazându-se pe export, fabrica Nokia de la Jucu a ajuns în mai puţin de trei ani de la momentul producerii primului telefon la afaceri de peste un miliard de euro în România. Pariul finlandezilor pe o comună clujeană cu mai puţin de 5.000 de locuitori s-a văzut şi în exporturile realizate de firmele din judeţul Cluj la categoria "aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul", unde sunt incluse telefoanele mobile. Valoarea exporturilor a crescut de la 177,4 mil. euro în 2007 la 597,5 mil. euro în 2008, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Modelul finlandezilor e dublat acum şi în industria bunurilor de larg consum de P&G, gigantul american care a ales localitatea Urlaţi cu 12.000 de locuitori pentru o fabrică de 100 mil. dolari, cea mai mare fabrică de şampoane pe care P&G o deţine în lume, care va aproviziona pieţe precum Turcia sau Rusia, cu aproape 220 de milioane de locuitori. La câteva zeci de kilometri, la Dragomireşti, în apropierea Capitalei, un alt gigant (Pepsi Americas) a construit cea mai mare fabrică de sucuri a grupului din Europa. Pepsi este însă singura companie din cele trei care nu a anunţat planuri concrete de export.

Investiţiile acestor companii au pus pe harta economică a Europei trei localităţi din România, care au toate şansele să devină, alături de Mioveni (fabrica Dacia - n. red.), zonele cu cea mai mare contribuţie la exporturile României.

În actualul context economic este extrem de important însă ca "modelul" acestor companii care au făcut din România bază de export în regiune să fie urmat şi de alţi investitori.