Fondurile UE pentru firme s-au epuizat. Pierdem jumătate de miliard de euro dacă nu mutăm banii

"În mediul privat sunt mulţi beneficiari de fonduri europene, cu proiecte câştigătoare, care aşteaptă să primească fonduri, însă acestea s-au epuizat. În condiţiile în care companiile

şi-au îngheţat bugetele de training sau chiar au operat disponibilizări, există totuşi posibilitatea angajatorilor de a-şi trimite angajaţii la training gratuit, oferit de un furnizor care are un proiect câştigător de fonduri europene", a spus Cristina Zevedei, şefa autorităţii de management care gestionează cele 4,25 mld. euro pentru resurse umane, în cadrul seminarului "Fondurile europene pentru resurse umane, şansa firmelor de a rămâne competitive" organizat de ZF în parteneriat cu AMPOSDRU.

Zevedei a preluat conducerea AMPOSDRU la începutul lunii martie şi încearcă să recupereze teren, întrucât rata de absorbţie a fondurilor pentru HR a fost foarte scăzută în primii doi ani de la lansarea liniilor de finanţare. Pe de altă parte, instituţiile statului nu profită de avantajele pe care le-au oferit experţii europeni în 2006, când s-a stabilit alocarea pe domenii a fondurilor europene. Una din instituţiile publice "privilegiate" în cadrul programului POSDRU (programul de finanţare europeană pentru dezvoltarea resurselor umane) este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) întrucât una din axele programului - Axa prioritară 4, care vizează dezvoltarea personalului din serviciul public de ocupare - este destinată aproape exclusiv instituţiei. Cu toate acestea, ANOFM nu a depus decât 17 proiecte (cu o valoare maximă a finanţării de 85 mil. euro, potrivit estimărilor ZF) pentru obţinerea de fonduri europene, deşi are la dispoziţie 236 mil. euro până în 2013.

Ce spun autorităţile

Până la jumătatea lunii iunie au fost semnate 791 contracte cu beneficiarii fondurilor pentru HR, cu o valoare a finanţării europene de 1,2 mld. euro. La aceeaşi dată erau în curs de contractare alte 360 de proiecte, evaluate la o valoare totală de 700 milioane de euro.

"Fondurile europene sunt cea mai ieftină formă de finanţare şi de aceea targetul nostru (al Ministerului de Finanţe - n. red.) este scurtarea perioadei de la depunerea proiectului la implementarea sa", este de părere Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Până în prezent, pe toate programele de finanţare din fonduri europene au fost semnate 3.068 de contracte, cu o valoare totală de 6,2 mld. euro. Numărul contractelor aprobate până la sfârşitul lunii iunie a fost de 4.179, cu o valoare totală de finanţare de 9,6 mld. euro. œ"Dacă până acum puteau beneficia de fonduri europene companiile care nu aveau datorii la stat, de acum înainte pot beneficia de finanţare nerambursabilă şi firmele care au plăţi neefectuate către instituţiile publice, cu condiţia ca datoriile pe care statul le are la ele să fie mai mari", a completat Drăgoi.

Până la sfârşitul lunii iunie a acestui an, pe toate programele de finanţare din fonduri europene au fost semnate contracte care însumează 25% din valoarea totală alocată României în perioada 2007- 2013, a spus Ştefan Ciobanu, directorul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Totuşi, valoarea contractelor semnate în cadrul POSDRU reprezintă 37- 38% din cele 4,2 mld. euro disponibile până în 2013. "De la începutul anului, au fost făcute plăţi (prefinanţări şi rambursări - n. red.) către beneficiari în valoare de 310 mil. euro. Dintre acestea un sfert reprezintă sumele alocate pentru beneficiarii POSDRU", a adăugat Ciobanu.

Ce spun beneficiarii

Unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri europene pentru resurse umane din domeniul universitar este Academia de Studii Economice din Bucureşti, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de pe piaţa locală, care şcolarizează 39.000 de studenţi. ASE a câştigat până în prezent finanţare pentru 15 proiecte, iar alte 11 se află în stand-by, pe listele de rezervă, deoarece s-au epuizat fondurile alocate pentru 2007-2013.

"ASE a trebuit să înveţe sau să reînveţe antreprenoriatul prin scrierea şi implementarea acestor proiecte", explică Dumitru Miron, prorector în cadrul Academiei de Studii Economice, instituţie în cadrul căreia lucrează 2.000 de cadre didactice. Sfatul profesorului care coordonează toate proiectele acestei instituţii pentru cei care vor să acceseze fonduri de la UE este să citească cu atenţie legislaţia şi să aibă o comunicare cât mai bună cu organismele intermediare şi cu Autoritatea de Management. El a mai precizat că în implementarea proiectelor au apărut întârzieri la prefinanţare şi rambursare, astfel nicio cerere de rambursare nu a fost onorată în mai puţin de 60 de zile de la depunere, deşi termenul legal este de 45 de zile.

"Circa 60 de tineri au beneficiat de burse doctorale finanţate din banii europeni şi au putut astfel să se dedice cercetării la universităţi prestigioase din Europa, precum London School of Economics (Marea Britanie) sau Universitatea din Amsterdam (Olanda). Fiecare cercetător primeşte lunar o bursă în valoare de 1.850 de lei", a explicat Miron. Printre sugestiile pe care beneficiarii de bani europeni pentru HR le-au oferit se numără îmbunătăţirea comunicării cu autorităţile, majorarea procentului de prefinanţare, extinderea fondului de garantare la ONG-uri şi sindicate şi o mai rapidă rambursare.

"O altă problemă cu care se confruntă beneficiarii o reprezintă filtrele de control ale autorităţilor, care ţin pe loc implementarea proiectelor. De fiecare dată când se analizează un proiect se porneşte de la prezumţia de vinovăţie", a precizat Oana Preda, director al Centrului de Resurse pentru Participare Publică, un ONG membru în Coaliţia pentru Fonduri Structurale.

Ascendis Consulting, liderul pieţei locale de training, cu afaceri de circa 3 milioane de euro anul trecut, a obţinut în 2008 o finanţare din fonduri europene pentru resurse umane de 2 mil. euro. Proiectul constă în derularea unor programe de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale ale întreprinzătorilor, managerilor şi angajaţilor din IMM-uri. "Acesta este un proiect de antreprenoriat de creştere şi dezvoltare. Spre deosebire de antreprenoriatul de tip start-up, care îi învaţă pe oameni cum să îşi creeze o companie, antreprenoriatul de creştere se ocupă de dezvoltarea companiei după ce aceasta a fost creată", a spus Alina Chiriac, consultant Acendis.

"De ce SocGen acordă credite pentru HR în Franţa, iar BRD în România nu?

Beneficiarii de fonduri UE pentru HR acuză băncile din România că nu acordă credite pentru proiectele finanţate din bani europeni şi de aceea se văd nevoiţi să apeleze la creditori din afara ţării. Un exemplu în acest sens îl reprezintă firma de consultanţă Depro Inovaţie.

Pe piaţa din România principalele probleme cu care se confruntă beneficiarii de fonduri europene sunt de natură tehnică şi financiară, este de părere Ramon Trillo, un om de afaceri spaniol, care administrează compania de consultanţă Depro Inovaţie, înfiinţată în octombrie 2007, care a câştigat în 2008 cea mai mare finanţare privată pentru dezvoltarea resurselor umane de pe primele linii deschise. Proiectul, cu o valoare totală de 4,5 mil. euro, are ca scop formarea a mai mult de 4.000 de femei din mediul rural.

"Când ne-am decis să luăm bani europeni luasem în calcul dificultăţile tehnice, dar nu ne aşteptam la probleme cu băncile. După ce am semnat contractul cu autoritatea de management în 2008 am fost la aproape toate băncile mari şi mi-au spus că nu au produse pentru astfel de proiecte. Nu înţeleg cum Groupe Societe Generale poate acorda astfel de finanţări în Franţa pentru a sprijini beneficiarii de fonduri europene, iar BRD ne-a refuzat în România. La fel s-a întâmplat şi în cazul băncilor BCR, OTP, Raiffeisen, UniCredit, Millennium şi CEC. În vest, pe timp de criză, doar astfel de produse se mai finanţează. În final am primit o linie de credit de la Barclays Madrid, din Spania, şi nu a fost nevoie să pun bunuri garanţie", a spus Trillo, care a lucrat anterior timp de opt ani la Comisia Europeană. El a adăugat că a luat în calcul dificultăţile pe care le putea întâmpina în relaţia cu autoritatea de management, întrucât nicio instituţie omoloagă din alte state nu a fost ferită de probleme, însă nu se aştepta să nu primească sprijin din partea băncilor.

Opinia lui Trillo este confirmată şi de Dumitru Costin, manager de proiect în cadrul Blocului Naţional Sindical (BNS), care deşi consideră că fondurile europene sunt un instrument favorabil pentru România, recunoaşte că problema cofinanţării rămâne nerezolvată.

"Proiectele pe resurse umane nu aduc valoare adăugată, iar din acest motiv ele nu prezintă interes pentru bănci. Cu toate acestea, vă îndemn să credeţi că utilizarea fondurilor este un lucru extrem de favorabil, mai ales în contextul unei pieţe a muncii care are nevoie de angajaţi bine calificaţi", a spus Costin.

BNS este cea mai activă organizaţie sindicală care a depus şi a câştigat proiecte finanţate din fondurile pentru HR, având în implementare 8 proiecte cu o valoare de 18,8 mil. euro. De asemenea, BNS s-a ocupat de scrierea de proiecte depuse de alţi beneficiari, în calitate de partener, proiecte cu o valoare totală de 21,2 mil. euro.

De aceeaşi părere este Petru Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale "Cartel Alfa", care a câştigat finanţare de la UE pentru trei proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 14 mil. euro.

"A finanţa proiectele la ratele dobânzii practicate de băncile din România este o prostie şi de aceea este necesară modificarea mecanismului de prefinanţare. La proiectele la care eu asigur managementul, peste 60% din valoarea proiectului ajunge la bugetul consolidat al statului", spune Dandea. Cel mai mare proiect câştigat de "Cartel Alfa" are o valoare de 5 mil. euro şi este destinat trainingului a 1.000 de angajaţi din middle şi top management-ul din hoteluri şi restaurante.