Băncile străine se întâlnesc din nou cu FMI şi BNR pentru a discuta despre expunerea pe România

Şefii celor nouă bănci străine care şi-au luat angajamentul în primăvara trecută de a menţine expunerile pe piaţa românească se vor întâlni pe 22 iulie la Bruxelles cu reprezentanţii BNR şi ai Fondului Monetar Internaţional pentru evaluarea semestrială a acordului. Întâlnirea se anunţă calmă, în condiţiile în care, cel puţin până acum, grupurile străine şi-au respectat angajamentul şi nimeni nu a cerut permisiunea de a reduce consistent expunerea.

"Sunt în continuare foarte aproape de reperul agreat. Niciuna din băncile străine, mie personal, nu mi-a cerut permisiunea pentru o reducere a expunerii", spune Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, care monitorizează activităţile şi bilanţurile tuturor băncilor din sistem.

Miza este deocamdată finanţarea deficitului bugetar, băncile plasându-şi majoritatea lichidităţilor în titluri de stat, în condiţiile în care cererea de credite din partea sectorului privat rămâne foarte slabă.

Pe de altă parte, nici bancherii nu mai sunt la fel de darnici ca în anii trecuţi, cerând acum garanţii şi dobânzi mai mari, pe măsura riscului sporit de a

nu-şi recupera banii. După discuţiile de la Bruxelles, o delegaţie a Fondului va veni la Bucureşti, pe 26 iulie, pentru a realiza cea de-a cincea evaluare a acordului cu România.

Ulterior, conducerea FMI va decie dacă va fi eliberată a şasea tranşă din împrumut, de circa 900 de milioane de euro.

"Reducerea expunerilor este un subiect care se discută de mult timp, dar nu înseamnă că se va realiza ceva. Pe de altă parte, monitorizarea expunerilor nu a fost extrem de strictă, până la ultimul cent. Sincer, au dat dovadă de flexibilitate şi, de asemenea, ultimele discuţii cu FMI (de la vizita din mai, n. red.) au fost constructive", a comentat unul dintre bancherii semnatari ai angajamentului.

Bancherii nu au reuşit însă să înduplece BNR şi FMI să le permită să utilizeze sistemul internaţional de raportare financiară (IFRS) pentru constituirea provizioanelor, în condiţiile în care sistemul local (RAS) are o politică mult mai dură în privinţa creditelor neperformante. Blocajul a apărut deoarece bancherii cer să li se permită să facă provizioane conform IFRS, însă în paralel să păstreze baza contabilă locală. BNR preconizează că trecerea la sistemul IFRS se va realiza în 2012.

Anul trecut BNR şi Guvernul au decis ca România să se împrumute la FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială cu aproape 20 de miliarde de euro, pentru a se asigura că rambursarea datoriei externe - acumulată în special de bănci şi de companiile private - se va face fără să apară presiuni asupra cursului valutar.

În contul banilor luaţi de la FMI, BNR a eliberat o parte din rezervele minime în valută ale băncilor, reducând cota de constituire de la 40% la 25%, în trei paşi. Prin aceste măsuri au fost eliberaţi circa 6 miliarde de euro.

Grosul banilor a mers în finanţarea statului, chiar şi bancherii cerând astfel de alternative de plasament pentru a putea să îşi plaseze lichidităţile eliberate de Banca Naţională în condiţii acceptabile de dobândă şi risc.

Anul trecut, Finanţele au emis la Bucureşti obligaţiuni în euro cu maturitatea de patru ani (în iunie, atrăgând 400 de milioane de euro), iar mai apoi în noiembrie, cu maturitatea de un an, atrăgând 1,4 miliarde de euro. La aceste sume se adaugă încă un miliard de euro, împrumutat tot în toamna trecută printr-un aranjament de tip "club loan", cu maturitatea pe doi ani.

Împrumuturile au fost făcute la dobânzi apropiate de 5% pe an, un nivel care acoperea la acel moment costul finanţării şi al asigurării împotriva riscului de ţară. Pentru bănci, aceste plasamente sunt mult mai confortabile decât situaţia anterioară, în condiţiile în care BNR plăteşte pentru sumele imobilizate ca rezerve minime dobânzi de puţin peste 1% pe an.

În ultimele două luni băncile au cerut randamente mai mari şi pentru a împrumuta statul, după ce acestea coborâseră accentuat în primăvară, pe fondul interesului sporit din partea investitorilor străini. Dacă în aprilie băncile se înghesuiau să cumpere titluri la randamente chiar sub 6% pe an, acum Finanţele abia mai reuşesc să se împrumute deşi plătesc 7% pe an.

Pe de altă parte, Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al BNR şi fost preşedinte al BCR, cea mai mare bancă comercială locală, remarca la începutul acestei săptămâni că finanţarea pentru sectorul privat rămâne blocată şi atenţiona bancherii că astfel vor sufoca firmele, ceea ce le va lovi în final calitatea creditelor date în trecut. El îi "invita" să finanţeze firmele româneşti cu afaceri viabile, care pot crea locuri de muncă şi genera venituri.