Bancherii se tem de un nou val de credite neperformante, IFN-urile sunt însă mai optimiste

Clienţii rău-platnici dau mai multe dureri de cap bancherilor decât instituţiilor financiare nebancare (IFN), în condiţiile în care restanţele la creditele acordate de bănci au sărit cu 57% în primele cinci luni din 2010 faţă de o creştere cu 7,8% în cazul IFN-urilor, arată datele BNR.
În plus, companiile de credite de consum se aşteaptă ca măsurile de austeritate anunţate de autorităţi să aibă un impact limitat asupra comportamentului de plată al clienţilor, în timp ce bancherii prognozează că mai mult de un sfert din clienţi ar putea fi afectaţi de reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public şi spun că se vor confrunta cu un nou val de neperformanţe şi de restructurări.
"Riscul de credit a rămas ridicat şi nu ne aşteptăm să scadă mai devreme de anul viitor. Totuşi, cei mai fragili clienţi au avut deja probleme şi au intrat în categoria restanţierilor, iar cei care au rămas acum au o calitate mai ridicată, astfel că impactul măsurilor de austeritate asupra restanţelor va fi limitat", consideră Gilles Zeitoun, directorul executiv al Cetelem, cea mai mare companie de credite de consum de pe piaţa locală.
La sfârşitul lui mai, sumele restante înregistrate în contul împrumuturilor acordate de bănci ajungeau la 12,3 miliarde de lei (3 mld. euro), reprezentând circa 5,4% din soldul total. Clienţii IFN-urilor aveau în acelaşi timp restanţe de
1,4 miliarde de lei (340 mil. euro), ponderea acestora în total împrumuturi fiind de 6,5%. Totuşi, ponderea restanţelor contabilizate de IFN-uri s-au menţinut din ianuarie încoace în intervalul 6-6,5%, în timp ce la bănci ponderea sumelor neplătite la timp a crescut în acelaşi interval cu 1,5 puncte procentuale.
Bancherii se aşteptau la începutul anului, când lucrurile în economie păreau să se îndrepte într-o direcţie bună, ca vârful restanţelor să fie atins la sfârşitul trimestrului doi, dar în prezent perspectivele s-au înrăutăţit şi este aşteptată o scădere a presiunii pe portofoliile de credit începând abia de anul viitor.
"Este evident că în situaţia actuală creditele neperformante vor continua să crească şi acest lucru va complica şi mai mult situaţia pentru bănci", comentează bancherul de investiţii Matei Păun.
Portofoliile de credite ale băncilor s-au deteriorat treptat de la sfârşitul lui 2008 încoace, din cauza creşterii accelerate a şomajului, a reducerii venitului disponibil al populaţiei şi a vânzărilor în scădere ale companiilor. Totodată, o presiune suplimentară a venit din deprecirea cursului de schimb la începutul lui 2009.
Doar în ultimul an restanţele la creditele acordate de bănci s-au dublat de la
5,7 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei. În cazul IFN-urilor nu există însă o imagine a evoluţiei restanţelor înainte de decembrie 2009, abia de la această dată BNR publicând pe site-ul propriu asemenea informaţii.
Mai mult de două treimi din restanţele la credite ale populaţiei şi companiilor, adică 8,4 miliarde de euro, reprezintă întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, considerate de bănci ca fiind pierdere şi provizionate integral.
La sfârşitul lui mai, băncile aveau în portofoliu credite acordate şi angajamente asumate în valoare de 256 de miliarde de lei, cu 7 mld. lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. IFN-urile aveau în acelaşi timp un portofoliu de cinci ori mai mic şi în scădere faţă de sfârşitul anului trecut.
Aproape 60% din creditele acordate de bănci sunt împrumuturi în euro, majoritatea cu garanţii, dar unde în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere accelerată a restanţelor. Analiştii spun că avansul restanţelor la valută este generat în mare parte de companiile în cazul cărora acţiunile de restructurare a creditelor întreprinse de bănci anul trecut au eşuat, dar şi de persoane fizice cu credite ipotecare care s-au străduit până acum să-şi achite ratele pentru a nu pierde bunurile puse drept garanţie.
Problemele în creştere ale clienţilor cu împrumuturi pentru locuinţe sunt evidenţiate şi de sutele de anunţuri cu proprietăţi executate silit şi scoase la licitaţie de bănci.