Câţi români învaţă la cele mai bune zece universităţi din lume

Cei mai mulţi români s-au înscris anul trecut la University College London din Marea Britanie, una dintre cele mai prestigioase universităţi britanice, cu o vechime de peste 180 de ani. Univeristatea se află pe locul 4 în clasamentul celor mai bune şcoli din lume realizat în acest an de publicaţia americană US News & World Report în colaborare cu compania Quacquarelli Symonds, specializată în educaţie şi studii în străinătate, care realizează astfel de clasificări încă din 2004.
Poziţia ocupată în top de universitatea britanică este susţinută şi de faptul că 21 de foşti profesori şi absolvenţi ai acestei instituţii au primit Premiul Nobel, cel mai recent fiind obţinut în luna octombrie a anului 2009, când un profesor, Charles Kao, a primit Premiul Nobel pentru Fizică.
"În anul 2009- 2010, un număr de 93 de studenţi români s-au înscris la cursurile unei facultăţi din cadrul University College London, în creştere cu 48% faţă de anul şcolar anterior. Numărul celor nou-înscrişi a crescut semnificativ de când România a intrat în Uniunea Europeană", susţine James Davis, head of Alumni Relations în cadrul University College London. Cei mai mulţi români care vor să-şi continue studiile la această universitate aleg mai ales Facultatea de studii slavone şi est-europene. Instituţia este a păstrat legătura şi cu 60 de absolvenţi români care lucrează în diverse domenii, fie ca lectori universitari, fie ca business development manageri. De asemenea, jumătate din absolvenţii acestei instituţii lucrează în România, ceilalţi rămânând să lucreze în străinătate.

Aproape 40 de români învaţă la Harvard
37 de români învăţau anul trecut în cadrul universităţii americane Harvard, una din universităţile care de ani buni ocupă locul I în clasamentele internaţionale. Aproape 21.000 de studenţi s-au înscris anul trecut la cursurile unei facultăţi din cadrul acestei universităţi, dintre care 6.655 au ales cursurile de licenţă, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii instituţiei.
Alexandru Mănăilă, absolvent de economie la Harvard College în promoţia din 2007, susţine că nu există un număr fix de români care sunt admişi la Harvard în fiecare an însă, de regulă, se înscriu şi sunt admişi cam 2 sau 3 studenţi români, iar dacă numărul aplicanţilor este mai scăzut, pot intra şi şase români pe an în cadrul acestei universităţi.
"Am vrut să merg la Harvard pentru că este cea mai bună şcoală din lume, însă nu te duci acolo doar ca să înveţi macroeconomie, ci pentru profesori. Eu îl aveam ca profesor de economie pe economistul-şef al Casei Albe, iar profesoara de fizică era câştigătoare a Premiului Nobel. În plus, absolvirea acestei universităţi îţi oferă oportunitatea de a lucra într-o companie care să fie lider de piaţă", spune Mănăilă, care este şi cofondator al Ivy and Excellence în România, club care reuneşte 50 de membri, absolvenţi ai unor şcoli de prestigiu precum Harvard, Yale, Princeton, MIT, Oxford sau INSEAD, dar şi oameni de afaceri români.
În prezent, Alexandru Mănăilă este managing director în cadrul unei firme de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa locală, după ce a lucrat timp de doi ani în străinătate, în cadrul a două companii de consultanţă în management pentru sistemul bancar.
"Companiile vin în campus să facă recrutări, însă diploma de la Harvard nu-ţi garantează un job la cea mai bună companie de pe piaţă. La firma la care am lucrat eu, de exemplu, care era liderul pieţei de consultanţă în management pentru sistemul bancar, au fost aplicate 400 de CV-uri ale absolvenţilor de Harvard, din care am fost admişi doar 2 sau 3 absolvenţi", spune Mănăilă.

18 absolvenţi români de MIT anul trecut
Tot anul trecut, în cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), una dintre cele mai importante universităţi tehnice americane de studii şi cercetări, aflată pe locul 9 în topul US News & World Report, şapte studenţi români s-au înscris la cursurile unei facultăţi din cadrul acestei instituţii. Tot anul trecut, 18 români şi-au finalizat studiile la MIT.
De altfel, în ultimii 12 ani în cadrul MIT
s-au înscris, în medie, câte zece români pe an, iar în aceeaşi perioadă un număr de 217 români au obţinut o specializare în cadrul uneia dintre facultăţile MIT. Printre obiectivele acestei universităţi se numără aprofundarea cercetărilor legate de tratamentul împotriva cancerului, energie sau economie.
Absolvenţii de MIT sunt printre cei căutaţi candidaţi de către angajatori: în perioada 2008 - 2009, 346 de companii au făcut recrutări prin intermediul centrului de carieră şi dezvoltare al instituţiei, majoritatea provenind din sectorul IT, servicii financiare sau consultanţă. Salariul mediu al unui absolvent al unei facultăţi din cadrul MIT este, în medie, de 5.600 de dolari pe lună, în timp ce un absolvent de masterat în domeniul ştiinţelor câştigă 6.000 de dolari pe lună, potrivit unor statistici din luna februarie a acestui an publicate de universitate.
În 2009, 18 români s-au înscris la cursurile Universităţii Yale, care are un buget de aproximativ două miliarde de dolari şi care şcolarizează peste 11.500 de studenţi.

15% din români aleg SUA pentru studii
"SUA atrag aproximativ 14% din studenţii români din străinătate, iar cele mai populare oraşe par să fie New York, Chicago, Washington DC şi Cambridge", susţine Costin Elefteriu, secretar general în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), pe baza informaţiilor obţinute de la cei peste 2.700 de membri ai organizaţiei. LSRS are membri în 40 de ţări şi deţine 20 de filiale în Europa şi în America. Aproape o treime (30%) din studenţii români care pleacă la studii în străinătate aleg facultăţile cu specializare în economie sau în domeniul afacerilor, în timp ce aproape unu din cinci (28%) români vor să-şi aprofundeze studiile în domenii precum IT, inginerie sau ştiinţe exacte. Un interes mai scăzut este pentru facultăţile străine cu specializare în politică sau administraţie publică (14%) sau ştiinţe socio-umane (10%), comunicare şi marketing (10%) sau medicină (5%).

50.000 de români învaţă în străinătate
Aproximativ 50.000 de studenţi români studiau anul trecut în străinătate, ceea ce înseamnă 5,5% din totalul studenţilor care învaţă în România, arată estimările companiei europene Integral Programe Educaţionale, care oferă servicii legate de programele de studiu în străinătate.
Există o tendinţă şi în ceea ce priveşte interesul românilor care vor să se înscrie la o universitate europeană: unu din cinci români ar vrea să studieze în domenii precum economie, marketing sau management, în timp ce 10% din aceştia vor să facă facultatea de informatică şi calculatoare sau vor să se specializeze în domeniul comunicării de masă, potrivit informaţiilor centralizate în urma proiectului World Education, derulat de Integral Programe Educaţionale, un ONG în domeniul educaţiei.
În statele din vestul Europei sau în SUA cele mai bune universităţi, aflate în topurile mondiale, sunt cele particulare, spre deosebire de sistemul românesc. Instituţiile de învăţământ superior particulare româneşti sunt considerate o alternativă pentru absolvenţii de bacalaureat care nu reuşesc să ocupe un loc la universităţile de stat, considerate a fi cele mai prestigioase instituţii educaţionale din ţară.

Merg mai mulţi în Europa de când suntem membri ai UE
Anamaria a făcut aplicaţiile pentru admitere la o universitate de top încă de când era la liceu în Elveţia, când a fost asistată de un consilier care a sfătuit-o cum să-şi scrie dosarul, la ce universităţi poate aplica în funcţie de preferinţe şi care i-au furnizat tot felul de clasamente internaţionale ale acestora.
"Ştiam clar că vreau să urmez o facultate de Drept în Marea Britanie, preferabil în Londra, pentru că îmi doream să devin barrister (avocat - n. red.) şi să lucrez la Commonwealth măcar câţiva ani după terminarea facultăţii. Aşa că am ales City University, care era în top 10 din Marea Britanie după anumite criterii", spune Anamaria, care a adăugat că după terminarea facultăţii urmează o perioadă de stagiu, după care urmează admiterea în barou şi programul de masterat. Ea a mai precizat că salariul este de circa 1.200 de lire pe lună numai pentru perioada de stagiu.
În cadrul universităţii britanice Oxford, numărul de studenţi români a crescut constant în ultimii trei ani, tot pe fondul intrării României în Uniunea Europeană. Astfel, dacă în 2007 numai 42 de români studiau în cadrul acestei universităţi, în 2008 numărul acestora a crescut la 52, cu aproape 20 de studenţi mai puţini decât în anul următor.
"La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, 71 de români erau înscrişi la cursurile universităţii Oxford, din care 24 urmau cursurile unui program de licenţă, 46 învăţau în cadrul unui program de masterat în domeniul educaţiei şi cercetării, iar unul era visiting student", susţine Galle Jolly, reprezentantul biroului de presă din cadrul universităţii, care şcolarizează aproximativ 21.000 de studenţi în prezent.
"Anul trecut, din 1.700 de studenţi care
şi-au început studiile, numai 800 au folosit sistemul centralizat UCAS (sistemul de aplicaţii pentru Marea Britanie - n. red.), ceilalţi preferând să aplice direct la universităţile recomandate de prieteni. Nu toţi studenţii români cunosc oportunitatea pe care sistemul centralizat UCAS le-o oferă, acela de a trimite o singură aplicaţie către 5 universităţi în acelaşi timp, sau de a căuta universitatea potrivită şi topuri ale acestora în funcţie de domeniul de studiu", susţine Irina Christova, coordonatorul proiectului World Education. În 2010, au aplicat prin intermediul sistemului UCAS un număr de 1.415 studenţi români.

În SUA, au şanse mari de absolvire dacă trec de admitere
"Odată acceptaţi la cele mai bune universităţi de top, românii au şanse mari să iasă de pe băncile acestora 2- 7 ani mai târziu cu o diplomă de licenţă, masterat sau chiar doctorat. Durata studiilor introduce o nouă variabilă, motiv pentru care estimarea numărului de absolvenţi este foarte dificilă", susţine Ioan Mărginean, coordonatorul filialei LSRS din Statele Unite. El a mai precizat că aproximativ 50 de români au absolvit din 2000 până în prezent California Institute of Technology, o universitate aflată pe locul 10 în clasamentul din acest an. După absolvire, majoritatea românilor rămân să lucreze în străinătate pe funcţii şi salarii ce depind de domeniu şi de gradul de specializare.
"În trecut, românii preferau specializările tehnice - ştiinţă, inginerie - dar în prezent există suficiente exemple de români care studiază în domenii mai puţin tradiţionale", mai spune Mărginean.
În ultimii trei ani, 27 de români au absolvit cursurile unei facultăţi sau ale unui program de masterat din cadrul University of Chicago, care are mai bine de 140.000 de absolvenţi din toată lumea. În fiecare an, aproape 15.000 de studenţi se înscriu în cadrul acestei instituţii, din care 5.000 aleg programele de licenţă.
"Statisticile noastre arată că în anul şcolar 2009- 2010 s-au înscris 20 de români în cadrul University of Chicago, pentru programele de licenţă (5), de masterat (11) sau de MBA (4)", spun reprezentanţii universităţii, clasată pe locul 7 în topul celor mai bune din lume.
În cadrul universităţii Princeton, una dintre cele mai prestigioase universităţi americane, cu o vechime de peste 260 de ani, în anul şcolar 2009 - 2010 erau înscrişi 26 de studenţi români. În perioada 2007- 2010 s-au înscris 44 de români la cursurile acestei instituţii.
La Universitatea Johns Hopkins învăţau anul trecut 23 de studenţi români, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul instituţiei, care are în total 36 de absolvenţi români până în prezent.
La University of Pennsylvania (SUA), un număr de 122 de români s-au înscris la una
dintre facultăţi în perioada 2005 - 2009, iar în aceeaşi perioadă au absolvit 64 de români cursurile unei facultăţi din cadrul acestei universităţi.
"Cei mai mulţi studenţi români s-au înscris în cadrul specializării Economie, în timp ce în rândul absolvenţilor, cei mai mulţi au fost în Phd în Fizică şi Astronomie, DMD în medicină dentară şi în cadrul programelor de MBA", susţine Julie McWilliams, asistent în cadrul biroului de relaţii publice al University of Pennsylvania.