Cum a ajuns Turcia de la o scădere economică de 14,5% la o creştere de 11,4% în numai un an

Autor: Cristina Roşca 11.07.2010

Turcia a fost şi este cunoscută pentru istoria sa, pentru faptul că este o ţară situată pe două continente sau pentru că este o destinaţie turistică faimoasă, însă nu s-a remarcat niciodată ca o mare forţă economică.
Performanţa economică din primul trimestru al acestui an vine să contrazică acest lucru. Într-un moment în care economia mondială se chinuie să îşi revină din recesiune, multe state anunţă încă scăderi economice, Turcia a ieşit la înaintare cu o creştere economică de 11,4% în primele trei luni ale anului faţă de acceşi perioadă a anului trecut.
Cum a reuşit statul situat la graniţa Uniunii Europene, căruia timp de mai multe decenii i-a fost refuzat statutul de membru, pentru că nu se ridica din punct de vedere economic la nivelul grupării, să avanseze economic cu 11,4%, când clubul celor 27 de state anunţă în aceeaşi perioadă o creştere de doar 0,2 procente?
"Fostele puteri pierd din forţă, atât din punct de vedere economic cât şi intelectual", a spus Vural Ak, 42 de ani, fondatorul şi directorul executiv al Intercity, cea mai mare companiei de leasing auto din Turcia. "Turcia are acum forţa de a se menţine singură pe propriile picioare".

Cu ce iese la înaintare
Turcia beneficiază astăzi de companii puternic competitive, cu prezenţă pe scena internaţională, de exporturi subtanţiale către pieţe bogate precum cele din Europa şi din Orientul Mijlociu şi de atenţia investitorilor, care îşi îndreaptă banii către statul împărţit între Europa şi Asia.
Primele două luni au fost slabe din punctul de vedere al exporturilor, însă în luna martie s-a produs schimbarea mult aşteptată.
Turcia a exportat cu 22,4% mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut, volumul exporturilor apropiindu-se de 10 miliarde de dolari.
Trendul s-a menţinut până în luna iunie, ultima lună pentru care Biroul Naţional de Statistică oferă date. Principalele destinaţii ale produselor din Turcia sunt Germania, Elveţia, Marea Britanie, Italia şi Irak.
Europa în principal, şi întreaga lume totodată, utilizează vehicule din Turcia, se înfrumuseţează cu perle, pietre şi metale preţioase de aici şi utilizează fierul şi oţelul turcesc.
Statele emergente au început să atragă tot mai mult atenţia, în condiţiile în care motoarele marilor economii au obosit. Produsele ieftine din state precum Turcia şi China devin tot mai căutate.
Investitorii se reorientează spre ţările care au potenţial pentru că sunt considerate mai sigure.
Turcia este de asemenea una dintre cele mai populare destinaţii turistice ale Europei. În condiţiile tulburărilor sociale şi crizei economice din Grecia, turiştii se reorientează, iar Turcia, principalul rival, este următorul stat pe listă.
Doar anul trecut Turcia a primit circa 32 de milioane de turişti, cu 3,48% mai mulţi decât în 2008.

Turcia este pregatita pentru UE

Situată la marginea unei Europe obosite şi împovărate de datorii, care s-ar putea considera norocoasă dacă reuşeşte să anunţe la sfârşitul anului o creştere economică de circa 1%, Turcia a renăscut din punct de vedere economic. Pentru primul trimestru, statul cu capitala la Ankara a avut cea de-a doua creştere de la nivel mondial, după China (11,9%). Astfel, acum întrebarea este: cine are nevoie mai mult de cine - Europa sau Turcia?
"Dacă nu aderăm la UE va fi problema lor, nu a noastră", a spus Mehmet Canayaz, un om de afaceri turc în vârstă de 25 de ani. El spune că a fost norocos că a trebuit să privească din afară criza din zona euro. "Dacă ne vor primi într-o bună zi, bine. În anii ce vor urma vor fi ei cei care vor avea nevoie de noi, mai mult decât noi de ei. Economia lor nu mai este atât de competitivă precum era".
În prezent, situaţia economică a Turciei o apropie şi mai mult de Uniunea Europeană. Datoria publică este mult sub plafonul de 60% din PIB impus de Uniunea Europeană (49% din PIB). Deficitul bugetar ar putea fi adus sub nivelul ţintă de 3% din PIB anul viitor. Principala problemă rămâne inflaţia, care în prezent este de circa 8%, faţă de 3%, limita impusă de UE.
Transformarea pe care a suferit-o economia în doar zece ani este uimitoare. De la o rată a inflaţiei de 72% şi un deficit bugetar de 16% din Produsul Intern Brut, Turcia a ajuns la o rată a inflaţiei de 6,5% la sfârşitul lui 2009.
Unii cred că "responsabilul" este primul-ministru Tayyip Erdonagn, care a combinat atitudinea conservatoare cu prudenţa fiscală, pentru a transforma Partidul Justiţie şi Dezvoltare, sau AKP, cea mai importantă mişcare politică din Turcia.