MISTERELE CUVINTELOR / Portofoliul umple portofelul

Autor: Alexandru Ciolan 12.07.2010

Francezul portefeuille, format din porte- (de la porter "a purta") şi feuille "foaie", are prima atestare pe la 1550, când desemna o mucava pliată în două, învelită în piele sau în pânză, folosită pentru păstrarea hârtiilor răzleţe.



Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea cuvântul îşi adăugase un sens specializat, acela de mapă în care scriitorii îşi ţineau manuscrisele, pictorii - desenele, iar muzicienii - partiturile. Pe la 1825, în mapa cu hârtii de valoare se ţineau actele şi biletele de bancă, iar de aici până la extinderea sensului spre totalitatea efectelor de comerţ şi a valorilor mobiliare deţinute de o persoană sau de o firmă nu mai era decât un pas.

Pe la 1740, prin metonimie, mapa cu documente ale unui departament ministerial a ajuns să fie echivalată cu ministerul însuşi, iar în 1835 a apărut sintagma ministre sans portefeuille, aplicată membrilor cabinetului care nu se ocupau de un domeniu anume, ci primeau însărcinări speciale.

Dintre toate sensurile dezvoltate de fr. portefeuille, româna l-a împrumutat, odată cu învelişul sonor, doar pe acela de "portmoneu". Celelalte sensuri din franceză sunt acoperite în română de portofoliu, care vine din it. portafoglio, calchiat după franceză. (Celebrul dicţionar Zingarelli al limbii italiene indică drept dată a naşterii cuvântului "înainte de 1794", dar, judecând după datarea engl. portfolio, 1722, socotit a fi un împrumut din italiană, it. portafoglio ar trebui antedatat cu aproape un secol.)

Span. portafolio este, şi el, un calc după francezul portefeuille, păstrând până astăzi sensul primar de "mapă de documente".

Aşadar, franceza l-a dat pe portfeuille spaniolei (portafolio) şi italienei (portafoglio), iar din italiană l-au luat engleza (portfolio) şi româna (portofoliu). În ce măsură evoluţiile semantice din aceste limbi sunt unele interne sau, dimpotrivă, rezultatul contactului dintre limbi rămâne o întrebare incitantă, căreia nu-i putem afla răspunsul… Probabil că ambele căi au dus la situaţia actuală.

În ultimele patru decenii, engleza a îmbogăţit vocabularul internaţional cu sensuri noi ale lui portfolio:

a. dosar alcătuit de un artist sau de un creator de modă pentru a-şi prezenta realizările;

b. totalitatea materialelor grafice utilizate într-o prezentare;

c. dosar sau document care prezintă experienţa, abilităţile şi cunoştinţele individuale.

Sensurile au fost preluate prompt şi fără minime adaptări fonetice (de parcă ar fi fost vorba de cuvinte absolut noi, şi nu de sensuri adăugate unor cuvinte existente) de toate limbile romanice de cultură - franceza (portfolio), italiana (portfoglio), spaniola (porfolio), portugheza (portfolio), creându-se astfel inutile dublete etimologice.

În cazul românei, noile sensuri nu sunt consemnate de dicţionarele de limbă, care înregistrează şi explică doar:

1. mapă, dosar;

2. funcţie de ministru;

3. efecte de comerţ, valori mobiliare aflate în posesia cuiva;

4. manuscrise aflate într-o editură care aşteaptă să fie publicate.

La acestea ar trebui adăugate însă şi sensurile care au explodat în ultima perioadă:

5. dosar care cuprinde reproduceri după lucrările (desene, fotografii etc.) ale unui artist pentru a-şi prezenta activitatea ("G.M., elev la clasa de Arhitectură la Liceul de Artă ş…ţ prezentându-se la examen cu un portofoliu bogat", Adev. 4 V 10);

6. album de fotografii artistice ale unui fotomodel ("Artistul E.A. i-a realizat vedetei un portofoliu de fotografii artistice…", Adev. 11 IV 10);

7. album de fotografii tematice ("Echipajele înscrise sunt formate din trei elevi din ciclul liceal care pregătesc un portofoliu ilustrativ, un proiect de conservare şi o scurtă prezentare", Adev. 27 III 10);

8. listă a premiilor şi distincţiilor primite ("Are un portofoliu impresionant de premii naţionale şi internaţionale", Adev. 6 IV 10);

9. dosar care reflectă activitatea, experienţa şi competenţele profesionale ("în creaţia web nu trebuie să ai expoziţii la Luvru pentru ca cineva să-şi dea seama că eşti bun. Este suficient un portofoliu", Adev. 21 V 10);

10. dosar care reflectă aptitudinile şi cunoştinţele dobândite de un elev ("elevii vor avea portofoliu de studii cu note şi caracterizări din partea profesorilor…", Adev. 12 IV 10);

11. document care atestă competenţele lingvistice, nivelul de cunoaştere a uneia sau mai multor limbi străine ("Proiectul EUROPASS ş…ţ vizează generalizarea utilizării portofoliului european al limbilor la scara întregii şcoli", Adev. 24 VI 10);

12. ansamblul proprietăţilor, mobiliare sau imobiliare, deţinute ("Tri Investments deţine în România un portofoliu format din 69 de unităţi locative în proiectul Perla Residence", Adev. 15 IV 10);

13. lista clienţilor ("Am ajuns la un portofoliu de clienţi constanţi", Adev. 22 VI 10);

14. listă de produse sau servicii oferite clienţilor ("companii care au în portofoliu produse destinate pieţei «do it yourself»", Adev. 10 VI 10);

15. lista mărcilor pe care le reprezintă un dealer ("România este o piaţă de referinţă ş…ţ pe care vrem să ne dezvoltăm cu mărcile din portofoliu", Adev. 15 IV 10);

16. ansamblul posibilităţilor aflate la îndemână ("cunoscând magnitudinea şi gradul de distrugere luat în calcul pentru alternativele aflate în portofoliul teroriştilor…", "22" 20 VII 05).

Fără pretenţia de a oferi o perspectivă statistică relevantă asupra frecvenţei şi repartizării temporale a diferitelor sensuri în româna actuală, să menţionăm totuşi câteva date interesante desprinse, la mijlocul lunii iunie 2010, după analiza primelor 50 de rezultate oferite de motorul intern de căutare al ediţiei on-line de la adresa adevarul.ro, interogat după cuvântul portofoliu:

- nu există exemplificări pentru sensurile 1 şi 4 (ultimul, ce-i drept, un sens specializat);

- pentru sensurile "clasice" 2 şi 3 avem 14 rezultate (adică 28%, împărţite în mod egal între cele două sensuri), în timp ce sensurile noi, neconsemnate de dicţionare, reprezintă 72%;

- pentru sensurile 5, 7 şi 11 există o singură întoarcere a motorului de căutare; de asemenea, avem consemnată, în baza de date a DCR, o singură consemnare pentru sensul 16;

- cele mai multe consemnări există pentru sensul 14 (9 consemnări), urmat la mare distanţă de sensurile 8 şi 9 (câte cinci consemnări), 12 (4 consemnări), 10 şi 13 (câte 3 consemnări) şi sensurile 6 şi 15 (cu câte 2 consemnări).

Nu putem spune că un bun portofoliu umple neapărat buzunarele, dar este în afară de orice îndoială că pentru a ajunge la el e nevoie de multă risipă de energie - de "sudoarea frunţii".

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.