Adevărata faţă a crizei în hipermarketuri: Deşi reţelele au raportat creşteri ale afacerilor, vânzările pe metru pătrat arată o contracţie de 16% în consum
Hipermarketurile de pe piaţa locală au ajuns anul trecut la o medie de vânzări de 5.800 de euro pe metru pătrat anual, cu circa 1.000 de euro mai puţin decât în 2008, acesta fiind unul dintre cei mai buni indicatori de performanţă în retail.
Pe baza acestui indicator (vânzări pe metru pătrat) se poate
observa că deşi cifrele de afaceri ale celor cinci reţele de
hipermarketuri de pe piaţă s-au majorat cu 3%, adică 100 de
milioane de euro, avansul vine exclusiv din extinderea suprafeţelor
de vânzare, în timp ce pe metru pătrat rulajele sunt mai mici cu
16%, respectiv 1.000 de euro, potrivit calculelor ZF.
În contextul unei pieţe încă în expansiune, dinamica vânzărilor pe
metru pătrat în magazine este unul dintre cei mai buni indicatori
care măsoară performanţa unui retailer, alături de rata de
profitabilitate şi creşterea organică (în magazinele mai vechi de
un an).
Declinul de 16% la nivelul mediei de vânzări pe metru pătrat în
hipermarketuri este practic un indiciu al contracţiei consumului
local într-un an de criză şi explică de ce reţelele de profil şi-au
subţiat marjele de profit în 2009 comparativ cu anul anterior.
Iau din cota de piaţă a chioşcurilor
Datele centralizate de ZF arată că doar investiţiile în expansiune
au mai adus creşteri pe piaţa hipermarketurilor în 2009: aceasta a
ajuns aproape de valoarea de 3,3 mld. euro, cu 3% mai mult decât în
anul anterior, în condiţiile în care retailerii de profil au adus
anul trecut circa 200 mil. euro în proiecte de deschideri de
magazine noi.
Toate cele patru reţele care au pariat pe extindere - Carrefour,
Real, Kaufland şi Auchan - au raportat anul trecut un avans al
afacerilor faţă de 2008, însă niciun operator nu a realizat
creşteri de productivitate.
"La nivelul anului 2009, comerţul modern a înregistrat o creştere a
vânzărilor în lei de 11% faţă de anul anterior, care poate fi pusă
pe seama continuării expansiunii reţelelor de magazine. În plus,
politica de preţuri mici i-a ajutat pe retailerii mari să ia din
cota de piaţă a comercianţilor tradiţionali (chioşcuri,
minimarketuri sau alte magazine mici de cartier - n. red.)",
explică Marius Caluian, directorul general al companiei de
cercetare de piaţă MEMRB România&Republica Moldova. Pentru a
egala productivitatea unui hipermarket, un chioşc de 50 de metri
pătraţi ar trebui să înregistreze vânzări de circa 300.000 de euro
pe an sau rulaje zilnice de 800 de euro pe metru pătrat, potrivit
calculelor ZF.
Dinamica afacerilor în euro ale retailerilor moderni ar putea fi
estimată la o rată negativă, în jurul a 4%, ţinând cont de ritmul
deprecierii monedei locale în 2009.
Efectele crizei în hipermarketuri s-au văzut anul trecut şi cu
ochiul liber: dacă în 2008 încă mai erau cozi la casele de marcat
în weekend şi la finalul zilelor de lucru, în ultimul an
shopping-ul în marile magazine a devenit tot mai lejer datorită
reducerii timpului de aşteptare pentru plata cumpărăturilor. Cu
clienţi mai puţini în magazine şi coşuri de cumpărături mai goale,
directorii de hipermarketuri s-au dezobişnuit să vadă cozi la
casele de marcat.
Vedetele comerţului românesc din ultimii 5-6 ani au resimţit astfel
pe propria piele, pentru prima dată, reducerea puterii de cumpărare
a românilor, iar reacţia lor a fost intensificarea promoţiilor la
raft şi dezvoltarea mărcilor proprii ca un substituent mai ieftin
al brandurilor consacrate pe piaţă.
De ce este Cora cea mai performantă reţea
În acest context, Cora, singura reţea care nu s-a extins în cursul
anului 2009, a înregistrat un declin al afacerilor de 18% faţă de
perioada anterioară, ceea ce se traduce printr-o scădere a
productivităţii calculate ca vânzări pe metru pătrat cu 18%.
Cu toate acestea, Cora a rămas cel mai performant operator de
hipermarketuri din România, având vânzări medii pe mp cu 1.700 de
euro mai mari decât competitorul său Carrefour, al doilea jucător
din clasamentul productivităţii calculat de ZF.
Mai mult, cu doar trei magazine operaţionale, compania deţinută de
grupul Louis Delhaize a raportat anul trecut un profit net de 20
mil. euro (84,6 mil. lei), cât a realizat Carrefour cu 22 de
hipermarketuri în acelaşi interval.
Cora şi Carrefour sunt cei mai vechi operatori de hipermarketuri de
pe piaţă, ceea ce ar putea explica poziţionarea lor în vârful
topului retailerilor performanţi. Francezii de la Carrefour sunt
cei care au adus hipermarketul în România, în 2001, şi au fost
urmaţi după doi ani de Cora.
Cora deţine una dintre cele mai bune locaţii de hipermarketuri din
Bucureşti, în zona Lujerului din cartierul Militari. În plus,
reţeaua a mizat până acum pe o strategie foarte precaută de
expansiune, inaugurând magazine doar în zone rezidenţiale foarte
aglomerate. Toate acestea ar putea explica nivelul mare de profit,
cât şi productivitatea ridicată a reţelei deţinute de Louis
Delhaize în România.
Intrarea în România a unor jucători noi în 2005 - 2006, perioadă în
care s-au lansat pe piaţă Kaufland, Real şi Auchan, a redus marjele
de profit din sectorul hipermarketurilor şi numărul de locaţii cu
potenţial ale operatorilor de profil.
Mai mult, în graba expansiunii, mulţi retaileri au renunţat la
criteriile riguroase de alegere a unei locaţii noi, fiind motivaţi
de prognozele de creştere a consumului local pe termen mediu care
apăreau în toate studiile de piaţă din 2006-2007.
Auchan trece pe ultimul loc
Reţeaua Auchan, achiziţionată integral anul trecut de către grupul
francez Auchan, a trecut în 2009 pe ultimul loc în clasamentul
productivităţii hipermarketurilor, după Kaufland, înregistrând un
declin al vânzărilor pe metru pătrat de circa 25%, mai arată
calculele ZF.
Operatorul a deschis anul trecut un singur magazin, la Timişoara,
însă în calculul productivităţii au avut un cuvânt greu de spus şi
cele două unităţi din cartierul bucureştean Militari şi Suceava
inaugurate la finele lui 2008.
La nivel local, Auchan pariază, ca şi Cora, pe un format mare de
hipermarketuri, reţeaua având o suprafaţă medie de vânzare de circa
10.000 de metri pătraţi pe unitate, adică de peste două ori mai
mult decât Kaufland.
Anul trecut, Auchan şi-a majorat pierderile de la 7 mil. euro în
2008 la 9,6 mil. euro, potrivit datelor de la Registrul
Comerţului.
Retailerul francez şi Real sunt singurii operatori care nu au
trecut pe profit până acum.
100 de hipermarketuri au 40-50% din comerţul
modern
La finele anului trecut erau 100 de hipermarketuri operaţionale pe
piaţa din România, faţă de 88 de unităţi în 2008, acestea având
împreună o cotă de 40-50% din comerţul modern estimat la 7-8
miliarde de euro.
Comerţul cu bunuri de larg consum a fost pe un trend descendent în
2009, ceea ce arată că segmentele care au continuat să crească în
valoare, precum discounterele şi hipermarketurile, au luat din cota
de piaţă a celorlalte formate de magazine.
Cele mai mari scăderi de vânzări au fost înregistrate în comerţul
tradiţional, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de
piaţă MEMRB.
Acesta arată că declinul vânzărilor de alimente în volum a fost
anul trecut de 9% în comerţul tradiţional (chioşcuri,
mini-marketuri, alimentare etc.), în timp ce retailul modern a
înregistrat un ritm de creştere de 7% pe aceeaşi categorie de
produse.
La nivelul retailului alimentar modern, cel mai mult s-a contractat
în 2009 segmentul magazinelor cash&carry (care fac comerţ en
gros). Cele două reţele de profil, Metro şi Selgros, au raportat
anul trecut aceeşi rată de declin al vânzărilor în euro, de 17%,
comparativ cu 2008.