Vlădescu anunţă sfârşitul cotei unice şi trecerea la impozitul progresiv, cu deduceri pentru pensii şi asigurări de sănătate private

Pentru funcţionarea României este neapărat nevoie de introducerea de la 1 ianuarie 2011 a unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, în trepte mici care să plece cât mai de jos, cota unică de 16% fiind o etapă încheiată în noua conjunctură economică, afirmă Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor.
El spune că opţiunea pentru impozitarea progresivă este susţinută de toate expertizele tehnice care arată că la actuala stare a economiei, cu recesiune mai mare de 1,5% în 2010 şi perspective foarte rezervate pentru 2011, cota de 16% nu mai poate susţine bugetul astfel încât să fie finanţate în continuare educaţia, sănătarea sau pensiile.
"Pentru fiecare lucru există o anumită perioadă de viaţă. Cota unică a fost o epocă, dar acum s-a încheiat şi nu o spun ca să lansez o discuţie politică, pentru că proiectul meu de impozit progresiv pe venitul global nu este nici împotriva PD-L (care a iniţiat cota unică şi o susţine în continuare - n.r.), nici în favoarea PSD (susţinător tradiţional al impo­zitării progresive - n.r.). Este o opţiune strict profesională, bazată pe calcule ale experţilor din minister", a declarat Vlădescu.
Ministrul cu statut de tehnocrat în Guvernul Boc nu ezită să afirme că din punctul său de vedere majorarea TVA la 24% a fost o eroare economică, el pledând în schimb pentru impozitarea tuturor pensiilor - poziţie susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu.
El spune că lucrează la un nou sistem fiscal bazat pe impozitarea progresivă a veniturilor şi pe care va fi construit şi bugetul pe 2011, reluând practic proiectul impozitului pe venitul global conceput în anul 2000 împreună cu actualii oficiali ai Băncii Naţionale - Valentin Lazea, economist-şef şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale.
"Este mare nevoie să trecem la cote progresive de impunere, pentru că nu văd cum altfel vom putea susţine un stat chiar mai puţin social, dar care tot trebuie să facă redistribuire de venituri."
Ministrul finanţelor susţine că actuala cotă unică nu mai face faţă nevoilor de bani ale bugetului într-o economie care va rămâne în recesiune în 2010.
"După ultimele calcule făcute pe majorarea TVA la 24%, scăderea PIB va fi mai mare de 1,5% anul acesta."
În România a funcţionat un sistem de impunere pe venitul global până în 2005, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar net sub pragul de 3% din PIB. La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seama expansiunii economice foarte rapide.
O miză mare a introducerii impozitului în trepte pe venitul global este aplicarea de deductibilităţi pentru contribuţii la pilonul III de pensii (pensii private facultative) şi pentru asigurări private de sănătate.
"Va fi absolut necesar un sistem de deductibilităţi foarte solid pentru pilonul III de pensii şi pentru sănătate, astfel încât toţi să fie încurajaţi să se gândească la pensii şi asigurări private, pentru că sistemele statale de susţinere şi protecţie socială vor fi tot mai greu de făcut funcţionale. Cel puţin noua generaţie trebuie orientată spre sistemul privat, să apeleze la asigurare medicală în loc să aştepte medicamente compensate."
Cum va arăta noul sistem fiscal
Cote de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tuturor pensiilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată foarte jos, aproape de salariul minim pe economie care în prealabil să fie majorat cel puţin cu 30% pentru descurajarea evaziunii pe piaţa forţei de muncă; globalizarea veniturilor cu sistem de deduceri în principal pentru pensii private şi asigurări de sănătate private; impozit pe profit şi impozit pe dividende reduse de la 16% la 15% pentru menţinerea competitivităţii fiscale a României; cotă de TVA redusă cu două-trei puncte procentuale faţă de nivelul actual de 24%; impozit forfetar pentru activităţile care sunt greu de evaluat pe bază de bilanţ contabil (mai ales din sectorul serviciilor); impozitare solidă a proprietăţilor pe baza reeva­luării valorii impozabile; legislaţie privind impozitarea "averii vizibile", care să asigure instrumente de taxare a discrepanţei dintre veniturile declarate şi valoarea bunurilor/proprietăţilor deţinute de un contribuabil.
Vlădescu a vorbit încă de la începutul anului, la puţin timp de la preluarea mandatului, despre nevoia introducerii unui nou sistem fiscal în România, despre impozitarea tuturor pensiilor şi taxarea proprietăţilor imobiliare "la valoarea reală".
Proiectul impozitului forfetar, tatonat în prima parte a anului, a fost amânat pentru 2011 din cauza imposibilităţii de evaluare a veniturilor pe care le-ar fi adus la buget, respectiv a gradului de acoperire a încasărilor provenite din impozitul minim pe cifra de afaceri, care a fost păstrat în vigoare în urma discuţiilor cu FMI.
Un mare pariu va fi introducerea unor reglementări privind impozitarea "averii vizibile" a contribuabililor.
"Ştiu că o asemenea lege va fi foarte greu de trecut prin Parlament şi probabil că va funcţiona ca ordonanţă de urgenţă, pentru că numai astfel vom avea un instrument clar pe baza căruia Fiscul să întrebe din ce bani a fost construită şi din ce este întreţinută o casă cu 14 dormitoare şi sală de mese de 20 de persoane. Dacă banii au venit de la vărul din străinătate, până când respectivul va aduce hârtii doveditoare, Fiscul va reţine impozit pe diferenţa dintre venitul declarat de contribuabil şi valoarea estimată a proprietăţii."
Vlădescu spune că avansează acest plan de întărire a sistemului fiscal din poziţia de tehnician. "În final, decizia este politică. Eu susţin că aceste proiecte decurg din profesionalism. Ca ministru al României şi nu al unui partid, în 2007 m-am opus majorării pensiilor, iar acum spun că TVA nu trebuia majorată. Dacă e vorba ca la Finanţe să fie un ministru de partid, probabil că sunt un ministru prost."

Sistemul fiscal este cinic, nu uman. Trebuie să taxăm toate veniturile
"Pentru funcţionarea României va fi nevoie să taxăm toate tipurile de venituri, practic tot ceea ce astăzi nu se impozitează. Trebuie eliminate scutirile aberante. Toţi se plâng de subfinanţarea sistemului de sănătate, de exemplu, dar toţi fug de contribuţii. Ne trebuie şi o taxare adevărată a proprietăţii, pentru că în momentul de faţă avem taxe mici, aplicate la valori impozabile mici şi în mod discriminatoriu."
Vlădescu afirmă că nu mai vrea ca o casă vândută cu 2 milioane de euro să fie înregistrată cu o valoare impozabilă de 200.000 de euro. El admite că există un număr mare de cetăţeni proprietari de locuinţe care trebuie protejaţi într-o anumită măsură, însă invocă "cinismul" oricărui sistem de impozitare, valabil şi în cazul taxării tuturor pensiilor. "Sistemul fiscal este cinic, nu uman, iar cetăţenii sunt contribuabili. Există însă şi următorul pas, care până acum nu s-a făcut în România, în sensul că taxele plătite de cetăţeni nu sunt ale ministrului sau ale politicianului şi trebuie folosite în beneficiul contribuabilului. Trebuie ca în distribuirea fondurilor publice să existe cât mai puţine fisuri şi cât mai multă eficienţă."
Cât priveşte impozitarea profitului companiilor, Vlădescu spune că nu este adeptul unui impozit mare, considerând că un nivel de 15% va fi sustenabil în condiţiile introducerii impozitului pe venitul global. De asemenea, afirmă că la o cotă de impozit pe dividende tot de 15% Fiscul nu ar fi deranjat dacă unii contribuabili ar fi plătiţi sub această formă.
România trebuie "să desfunde ţeava" capitalului străin, pentru că nu se poate dezvolta autarhic, neavând nici tehnologia, nici resursele necesare, nici forţa de muncă intensivă care ar fi necesare, afirmă ministrul finanţelor.

Vreau să listăm pachete minoritare din Loterie şi CEC
"Trebuie să repunem România pe harta investitorilor străini şi putem face aceasta prin listarea dintr-o dată a 6 - 7 companii mari de stat pentru a le atrage atenţia. Până la sfârşitul anului ar trebui să scoatem pachete de acţiuni de 5 - 25% şi vorbesc în primul rând despre Loteria Naţională şi CEC Bank, unde Ministerul Finanţelor deţine controlul, dar nu văd de ce nu ar fi scoase pe bursă şi companii precum Romgaz sau Nuclearelectrica. Am putea creşte piaţa de 10 ori în trei săptămâni."
Vlădescu respinge teoria potrivit căreia condiţiile proaste de pe piaţă nu fac oportună listarea de companii. "Cu riscul de a avea iniţial o piaţă proastă, eu spun că este vital să facem o mişcare bruscă pentru a reveni pe radarul capitalului străin. Chiar dacă mâine am vinde ieftin un pachet de 5% din Romgaz, peste un an probabil că valoarea acţiunilor rămase la stat ar creşte de 4 - 5 ori."
Cât priveşte mult-amânata listare a Fondului Proprietatea, şeful Finanţelor se declară "deranjat" de tergiversarea procedurilor, susţinând că aceasta nu este provocată de ministerul pe care îl conduce şi care este acţionarul principal. "Sper ca Franklin Templeton să poată începe să lucreze cât mai repede, iar listarea să aibă loc. Este foarte importantă promovarea pe care o poate face României un nume atât de mare."

România are nevoie de FMI încă 3 ani
România va trebui să menţină "parteneriatul" cu FMI timp de câţiva ani după ce actualul acord va expira în aprilie 2011, inclusiv cu o componentă de finanţare efectivă, afirmă Sebastian Vlădescu.
"Pentru că ieşirea din recesiune va fi dificilă, vom avea nevoie în continuare şi de asistenţă financiară, adică de bani efectivi, şi de asistenţă tehnică din partea FMI. Acest parteneriat ar trebui să dureze încă câţiva ani, în perioada 2011-2013."
El spune că ar putea fi creat un instrument comun FMI-UE dedicat ţărilor europene care nu fac parte din zona euro şi care să fie mult mai flexibil, după modelul liniei de credit acordate de Fond Poloniei. "Mecanismul ar funcţiona pe baza unui set de politici verificate de Fond, statul respectiv se finanţează de pe pieţe, dar are mereu în spate acest buffer şi nu rămâne la mâna pieţelor. Încă trei ani am putea folosi un asemenea instrument."
Ministrul finanţelor afirmă că ar trebui adusă şi în România dezbaterea care a început deja în Vest privind o posibilă "ieşire din paradigma ajustărilor bugetare dure, care accentuează recesiunea". "După ajustările dure din 2010, 2011 ar trebui să fie mai suportabil, cu condiţia ca banii să nu fie aruncaţi pe fereastră, sistemul de pensii să fie echilibrat, iar corupţia să fie ţinută sub control. Trebuie să dovedim de anul acesta că putem disciplina cheltuielile, pentru ca în 2011 să încercăm o politică mai echilibrată în loc să mergem tot pe ajustare bugetară dură, aşteptând degajarea spaţiului fiscal pentru a începe încurajarea consumului."
Soluţia lui Vlădescu pentru încurajarea consumului? "Sunt adeptul unui TVA mai mic din 2011 pentru a încuraja revenirea consumului."

Sistemul fiscal al lui Vladescu

• Cote de impozitare progresivă a veniturilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată foarte jos, aproape de salariul minim pe economie care în prealabil să fie majorat cel puţin cu 30% pentru descurajarea evaziunii pe piaţa forţei de muncă;
• Globalizarea veniturilor cu sistem de deduceri în principal pentru pensii private şi asigurări de sănătate private;
• Impozit pe profit şi impozit pe dividende redus de la 16% la 15% pentru menţinerea competitivităţii fiscale a României;
• Cotă de TVA redusă cu două-trei puncte procentuale faţă de nivelul actual de 24%;
• Impozit forfetar pentru activităţile care sunt greu de evaluat pe bază de bilanţ contabil (mai ales din sectorul serviciilor);
• Impozitare solidă a proprietăţilor pe baza reevaluării valorii impozabile;
• Legislaţie privind impozitarea "averii vizibile", care să asigure instrumente de taxare a discrepanţei dintre veniturile declarate şi valoarea bunurilor/proprietăţilor deţinute de un contribuabil.

Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor:

Nu văd cum altfel poate funcţiona statul mai departe decât cu un sistem progresiv de impozitare, cu globalizarea tuturor veniturilor şi cu deduceri solide pentru pensii şi sănătate pentru modernizarea României. Trebuie să impozităm toate veniturile, tot ceea ce în România nu se impozitează, ceea ce implică şi un sistem solid de taxare a proprietăţilor, care acum sunt impozitate cu taxe mici şi la valori mici.

Sunt adeptul unei TVA mai mici de la 1 ianuarie 2011 pentru încurajarea consumului. Trebuie să dovedim de anul acesta că putem disciplina cheltuielile astfel încât să putem discuta dacă anul viitor ieşim din paradigma ajustărilor bugetare dure pentru a nu accentua recesiunea, aşteptând degajarea de spaţiu fiscal pentru a începe să încurajăm consumul. Cred că este foarte importantă decizia recentă a BNR de a menţine dobânda-cheie, deşi aşteptările inflaţioniste au crescut. Pentru economie este un răgaz în care costul banilor nu se majorează.

Trebuie să desfundăm ţeava capitalului străin şi o putem face listând până la sfârşitul anului dintr-o dată 6 - 7 companii mari de stat pentru a le atrage atenţia. Până la sfârşitul anului ar trebui să scoatem pachete de acţiuni de 5 - 25% şi vorbesc în primul rând despre Loteria Naţională şi CEC Bank, unde Ministerul Finanţelor deţine controlul, dar nu văd de ce nu ar fi scoase pe bursă şi companii precum Romgaz sau Nuclearelectrica. Am putea creşte piaţa de 10 ori în trei săptămâni.

După ultimele calcule făcute pe majorarea TVA la 24%, scăderea PIB va fi mai mare de 1,5% anul acesta. Cel mai mult mă îngrijorează pasivitatea generală din economie, blazarea oamenilor, în comparaţie cu situaţia din anii '90, când deşi era greu, era şi un spirit mai bătăios şi nici măcar eşecurile în afaceri nu descurajau, antreprenorii o luau de la capăt, se descurcau. Acum văd că România bălteşte, iar asta mi se pare cel mai periculos.