Punerea sub acuzare a lui Horia Ciorcilă pentru manipularea Bursei ridică semne de întrebare

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au trimis în judecată luni opt persoane acuzate că ar fi manipulat preţul acţiunilor Băncii Transilvania prin intermediul unor tranzacţii derulate pe Bursă pe parcursul anului trecut. Cele opt persoane sunt Horia Ciorcilă, preşedintele băncii, Claudiu Silaghi, fost vicepreşedinte, două rude ale lui Silaghi, doi bancheri ai Bank of Cyprus România şi doi brokeri.
"Concret, acuzaţii au avut informaţia, au cumpărat la un preţ şi au vândut la unul mai mare, în nume personal. Practic, la numărul de acţiuni ei au putut să impună preţul lor şi de aici câştigul lor", au explicat surse din cadrul DIICOT citate de Mediafax. Aceleaşi surse au precizat că ceea ce s-a obţinut ilicit din manipularea pieţei de capital, având informaţii confidenţiale, se reciclează prin spălare de bani.
Totuşi, între informaţiile cuprinse în comunicatul publicat luni de DIICOT şi acuzaţiile aduse celor opt învinuiţi apar o serie de neconcordanţe. Avocaţii specializaţi în legislaţia pieţei de capital susţin că din informaţiile cuprinse în comunicat reiese că persoanele acuzate ar fi folosit informaţii privilegiate în realizarea de tranzacţii, ceea ce nu reprezintă manipulare a pieţei de capital. Cele două tipuri de abuz de piaţă sunt tratate distinct în legea pieţei de capital.
"Manipularea pieţei de capital este foarte delicată şi foarte greu de stabilit, chiar şi la nivel european. Din ce reiese din comunicat, ar fi vorba de tranzacţionare în baza informaţiilor privilegiate. Nu cred că cele două acţiuni ar trebui confundate", a explicat avocatul Cristian Duţescu, care a publicat şi o carte intitulată "Manipularea pieţei de capital".

Raportul CNVM arată că Silaghi ar fi folosit informaţii privilegiate
O poziţie similară au şi reprezentanţii CNVM, instituţia care supraveghează piaţa de capital. "Am derulat un control tematic la sucursala din Cluj a SSIF IFB Finwest (firma de brokeraj prin care a tranzacţionat Claudiu Silaghi - n. red.) şi, pe baza rezultatelor, la jumătatea lunii iunie am ajuns la concluzia că se poate vorbi de tranzacţii pe baza unor informaţii privilegiate. Procurorilor le-am spus că este o posibilitate să se fi divulgat informaţii şi pe baza acestora să se fi realizat tranzacţii", a declarat Lorand Istvan Kralik, comisar al CNVM.
Potrivit raportului CNVM citat de Mediafax, Claudiu Silaghi, care era anul trecut membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania, ar fi realizat tranzacţii în contul Doinei Cojocaru, soacra sa, însă ar fi insistat ca ordinele să fie transmise prin intermediul telefonului mobil, astfel încât să nu poată fi înregistrate.
În perioada 9 septembrie - 6 decembrie, Silaghi ar fi cumpărat prin intermediul contului Doinei Cojocaru 33,6 milioane de acţiuni TLV pe care le-a vândut pe 9 decembrie pentru suma totală de 80,64 mil. lei (crca 19 mil. euro), iar banii rezultaţi din tranzacţii ar fi fost transferaţi în contul său personal. Silaghi este acuzat că prin aceste tranzacţii ar fi asigurat o poziţie dominantă şi ar fi influenţat preţul acţiunilor TLV şi că ar fi folosit informaţii privilegiate, ştiind în calitatea de membru al CA de intenţia Bank of Cyprus privind achiziţia unui pachet semnificativ de acţiuni la TLV.
În perioada 9 septembrie - 6 decembrie, pe Bursă s-au tranzacţionat circa 124 de milioane de acţiuni TLV, titlurile cumpărate de Silaghi reprezentând 27% din total. În aceeaşi perioadă, preţul acţiunilor a urcat cu circa 38%.
Potrivit raportărilor disponibile pe Bursă, Silaghi a vândut la finele lunii august un pachet de 13,06 milioane de acţiuni TLV (1,2% din capital) pentru 21,15 mil. lei (5 mil. euro), iar la începutul lui septembrie a mai vândut 21,5 milioane de acţiuni (circa 2% din capital), pentru 8,2 mil. euro. El deţinea aceste acţiuni în nume propriu. Cumpărătorul nu a fost anunţat la acea dată. Teoretic, tranzacţiile realizate de Silaghi prin contul soacrei sale ar fi trebuit, de asemenea, raportate pe Bursă ca tranzacţii realizate de persoanele iniţiate.
"Agentul de la IFB Finwest care a deschis contul pe numele doamnei Cojocaru nu a menţionat dacă aceasta este persoană iniţiată (dacă este rudă a unui angajat sau administrator al băncii sau angajat al instituţiei de credit - n. red). Aceasta a fost singura problemă de la IFB Finwest", a afirmat comisarul CNVM Lorand Istvan Kralik.

În cazul lui Ciorcilă lucrurile sunt mai neclare
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, este de departe cel mai sonor nume implicat în acest caz, însă acuzaţiile care i se aduc sunt susţinute, conform comunicatului DIICOT, doar de două tranzacţii care ar fi fost realizate pe 7 decembrie 2010 prin intermediul firmei Dodworth Limited cu sediul în Cipru care ar fi controlată de Ciorcilă. Firma ar fi vândut un pachet de 8,9 milioane de acţiuni TLV în valoare totală de 21,4 mil. lei către Bank of Cyprus, iar Ciorcilă este acuzat că s-ar fi folosit informaţii privilegiate obţinute în calitate de preşedinte al băncii.
Procurorii nu spun însă când au fost achiziţionate acţiunile, ca în cazul lui Silaghi. Teoretic, orice tranzacţie realizată de Ciorcilă sau de firmele controlate de acesta ar fi trebuit raportată pe Bursă, însă după tranzacţiile din decembrie nu a existat nicio raportare de acest fel.
Pe de altă parte, mulţi investitori de pe Bursă utilizează firme off-shore tocmai datorită faptului că este foarte greu de stabilit o legătură între aceste firme şi acţionarii lor.
Numele firmei Dodworth Limited a apărut pentru prima dată public într-o raportare a SIF Banat-Crişana (SIF1) din aprilie 2009, când conducerea SIF a suspendat drepturile de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor ale mai multor investitori, inclusiv această firmă, pe motiv că ar fi acţionat în mod concertat cu Horia Ciorcilă.
În urma acelei decizii, mai mulţi acţionari ai SIF Banat-Crişana au dat în judecată compania, iar relaţiile dintre conducerea SIF şi conducerea Băncii Transilvania s-au răcit puternic. Recent, SIF Banat-Crişana a atacat în instanţă deciziile adunării generale a acţionarilor derulată în acest an la Banca Transilvania în urma căreia SIF1 şi-a pierdut locul în Consiliul de Administraţie al băncii.

Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) nu au resimţit foarte puternic şocul punerii sub acuzare a preşedintelui băncii, Horia Ciorcilă. Luni, imediat după publicarea comunicatului DIICOT, acţiunile au scăzut cu până la 6%, însă au revenit pe finalul şedinţei, închizând cu o scădere de 3,5%. Ieri, titlurile TLV s-au tranzacţionat aproape pe tot parcursul şedinţei la acelaşi preţ la care au închis luni, de 1,36 lei/acţiune, tot acesta fiind şi preţul de închidere. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni TLV în ultimele două şedinţe a fost de doar 665.000 de lei (155.000 de euro), păstrând nota lichidităţii scăzute de pe Bursă.Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) nu au resimţit foarte puternic şocul punerii sub acuzare a preşedintelui băncii, Horia Ciorcilă. Luni, imediat după publicarea comunicatului DIICOT, acţiunile au scăzut cu până la 6%, însă au revenit pe finalul şedinţei, închizând cu o scădere de 3,5%. Ieri, titlurile TLV s-au tranzacţionat aproape pe tot parcursul şedinţei la acelaşi preţ la care au închis luni, de 1,36 lei/acţiune, tot acesta fiind şi preţul de închidere. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni TLV în ultimele două şedinţe a fost de doar 665.000 de lei (155.000 de euro), păstrând nota lichidităţii scăzute de pe Bursă.