Care sunt avantajele şi dezavantajele noului sistem de compensare a medicamentelor

"Este puţin forţat acest nou sistem de compensare. În ceea ce mă priveşte, de câteva săptămâni primul lucru pe care îl întreb când un pacient intră în cabinet este cum stă cu banii", spune Simona Sopov, medic de familie din Tulcea.
Declaraţie ei vine în contextul în care de la 1 iulie a intrat în vigoare un nou sistem de compensare a medicamentelor, ca soluţie găsită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la reducerea cheltuielilor cu sănătatea.
CNAS, care controlează fonduri de 3,7 miliarde de euro anual, a propus un sistem prin care medicamentele sunt decontate în funcţie de cel mai mic preţ dintr-o clasă terapeutică şi care are ca scop promovarea medicamentelor ieftine, adică a medicamentelor generice.
Cheltuielile cu medicamentele compensate, pentru care sunt alocate fonduri de aproape 0,5 mld. euro, adică 13% din totalul cheltuielilor din sănătate, au crescut puternic în ultimii ani însă pe seama produselor scumpe. În aceste condiţii, produsele scumpe au ajuns la 60% în totalul consumului, în condiţiile în care pe plan europeană ponderea este mult mai mică.

Ce s-a modificat
CNAS a centralizat medicamentele în funcţie de afecţiunile pe care le tratează în grupe pe care le-a numit clustere, iar apoi în funcţie de produsul care corespunde dozei zilnice necesare a stabilit un preţ de referinţă.
Concret, dacă un produs este inclus pe lista de compensare de 50%, statul compensează jumătate din preţul produsului de referinţă, iar orice depăşire a acestui nivel este suportată de pacient.
Pe listele de compensare de 50% şi 90% afectate de aceste noi reglementări intră peste 2.000 de medicamente, iar potrivit datelor CNAS, la 25% dintre acestea coplata pacienţilor a crescut în medie cu 15-20%, la 25% a scăzut, iar la restul s-a menţinut.
Instituţia doreşte ca prin aceste reglementări pacienţii să meargă la medic şi să obţină noi tratamente, mai ieftine, întrucât spune că au existat medici care au prescris medicamente scumpe în exces.
Medicii spun că există posibilitatea de a schimba tratamentul, însă nu întotdeauna. "Dacă sunt omoloage mai ieftine, se poate face schimbarea, însă pacienţii trebuie reevaluaţi, ceea ce presupune o consultaţie. Eu mi-am avertizat pacienţii că vor plăti mai mult", spune Sopov. Ea este de părere că măsura implementată de CNAS îşi va atinge scopul, adică va reduce consumul de medicamente scumpe, însă efectele pe termen lung, de 15-20 de ani, nu vor fi benefice populaţiei, pentru că o parte importantă din medicamentele ieftine sunt învechite şi se poate ajunge în situaţia în care tratamentul prescris să fie cel de acum 20 de ani.
Pe de altă parte, pacienţii spun că o parte dintre aceste medicamente ieftine, deşi sunt înregistrate în România, nu se mai găsesc pe piaţă şi că la medicamentele prescrise pe tratamentele vechi există cazuri în care coplata a crescut puternic, chiar şi cu 800%.
Asociaţiile pacienţilor au dat exemplul unei doamne în vârstă cu afecţiuni cardiovasculare care după 1 iulie plăteşte cu 62% mai mult pe o reţetă, respectiv cu 64,3 lei. O altă persoană din provincie care cumpără medicamente pentru părinţi se confruntă cu aceeaşi situaţie.
"Până acum dădeam în jur de 200 de lei pe lună, iar acum am dat 400 de lei. Ni s-a spus de către medic că nu putem schimba tratamentul, pentru că nu ar da aceleaşi rezultate", spune Vali C. din provincie.

Mai existau şi alte modalităţi de limitare a consumului de medicamente scumpe?
Eugen Nicolăescu, ministru al sănătăţii până în decembrie 2008, spune că problema consumului de medicamente ar fi putut fi rezolvată printr-un sistem informatic care să ţină evidenţa prescrierilor, iar orice exces ar fi putut fi observat din timp.
Pe de altă parte, el este de părere că existenţa unor protocoale terapeutice, adică a unor ghiduri care să surprindă paşii urmaţi în orice afecţiuni şi tratamentul prescris ar fi fost de asemenea extrem de folositor.
În România există astfel câteva ghiduri, însă, potrivit lui Nicolăescu, nu sunt suficiente ca şi număr.