Capitala fără bani: deficit de 500 mil. lei în 2010 şi fără subvenţii pentru sute de mii de bucureşteni în 2011

Familiile bucureştene cu venituri de peste 2.500 de lei nu vor mai beneficia de subvenţii ale gigacaloriei în iarna care vine. Capitala a rămas fără bani, drept urmare familiile care au venituri de peste 2.500 de lei lunar vor plăti dublu la întreţinere, întrucât va trebui să achite întreg preţul gigacaloriei de 300 de lei, în condiţiile în care, în prezent, municipalitatea subvenţiona aproape jumătate din constul gigacaloriei, a anunţat ieri primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, la prezentarea bilanţului a doi ani de mandat ca edil-şef.
"Este vorba de un alt scenariu luat în calcul de municipalitate având în vedere că ne gândim şi la apariţia unui card municipal cu puncte, în care punctele să reprezinte şi ajutorul dat de municipalitate. Ce este sigur este că firmele care funcţionează în apartamente nu vor primi acest ajutor", a declarat Oprescu, care, în urmă cu doi ani, câştiga surprinzător, din poziţia de candidat independent, fotoliul de primar în faţa lui Vasile Blaga, mult mai bine poziţionat politic. Oprescu a intrat în cursă pe ultima sută cu un program subţirel - având în centru "autostrada suspendată". Valul de entuziasm care făcut posibilă alegerea unui medic în fruntea Bucureştiului a lăsat loc, la doi ani de atunci, observaţiilor precum că primarul general mai mult vorbeşte decât face.
Primăria Generală are, în acest moment, un deficit pe primele şase luni ale lui 2010 de 200 mil. lei şi va termina anul cu o datorie de 500 mil. lei, potrivit edilului-şef. Deficitul provine din scăderea încasărilor, dar şi din obligaţia ce derivă dintr-o ordonanţă guvernamentală, anume ca municipalităţile să verse la stat cu 22% mai mult din venituri decât în trecut, cea ce a subţiat vistieria municipalităţii. Bugetul Primăriei Capitalei aprobat de Consiliul general, în primăvară, prevede un deficit de aproximativ 1 mld. lei (280 mil. euro), însă reprezentanţii municipalităţii spun că acesta nu mai este de actualitate.

Oprescu ţine, în continuare, banii la saltea
Primăria Generală mai are acum la bănci 100 mil. euro dintr-un împrumut de 500 mil. euro contractat de la BERD de fostul primar general Adriean Videanu. "Atât am primit de la Videanu, 100 de milioane. I-am pus la bănci, au produs dobândă şi aştept 2015 când vine vârful de încărcare şi când încep să rambursez creditul", a răspuns Oprescu când a fost întrebat de ce nu foloseşte aceşti bani în loc să se împrumute din nou de 60 mil. euro pentru grădiniţele cu program prelungit, aşa cum intenţionează. Reprezentanţii muncipalităţii afirmă că, din aceşti bani, vor fi plătite şi exproprierile ce trebuie făcute pentru reabilitarea infrastructurii - este vorba despre circa 80 mil. euro.

Ce se întâmplă cu parcările?
Primarul general a spus, la prezentarea bilanţului, că a finalizat strategia pentru dezvoltarea parcărilor subterane. La Universitate vor începe lucrările în parteneriat public-privat, iar parcarea de 380 de locuri va fi finalizată în 18 luni. De asemenea, vor fi organizate licitaţii pentru o parcare pe Eduard Quinet şi o alta pe Charles de Gaule - 1.000 de locuri în total. La finele anului vor fi organizate licitaţii pentru parcări subterane în zona Alba Iulia, Dorobanţi, Băneasa şi Piaţa Presei Libere. Toate acestea vor fi făcute în parteneriat public-privat, în condiţile în care Ministerul Finanţelor nu-şi mai dă acordul pentru îndatorarea muncipalităţilor, chiar şi în situaţia în care ele nu au ajuns la gradul maxim de îndatorare de 30% din venituri. În acest moment, Bucureştiul are un grad de îndatorare de 12%. În privinţa altor proiecte majore ale Capitalei, Oprescu a reiterat că pasajul Basarab va fi gata până la finele anului şi va intra în teste, urmând să fie practicabil în opt luni.

Bucureştiul, împărţit în patru zone de salubrizare
Oprescu a anunţat că, la capitolul salubrizare, municipiul Bucureşti urmează să fie împărţit în patru zone, de la Nord la Sud şi de la Est la Vest, licitaţia urmând să fie organizată în septembrie.
Salubrizarea oraşului va fi făcută, aşadar, nu pe fiecare sector în parte, ci în funcţie de patru zone, după ce Capitala va fi împărţită.
Foarte probabil, în Bucureşti, vor activa patru firme de salubrizare, câte una pentru fiecare zonă şi un operator de deszăpezire pentru toată Capitala.
De asemenea, Oprescu a anunţat că RADET şi RATB vor fi transformate anul acesta în societăţi comerciale, muncipalitatea nemaiavând bani să le subvenţioneze.

2.000 de oameni concediaţi
Oprescu a arătat că aparatul municipalităţii se va reduce cu aproximativ 2.000 de oameni, în urma apariţiei unei ordonanţe de urgenţă care limitează numărul angajaţilor din administraţia locală. Vor rămâne în funcţii aproximativ 4.961 de angajaţi din cei peste 6.800. "Reducerile vor fi de peste tot, în mod egal, pentru că sunt într-adevăr zone în care cifrele au fost umflate", a conchis primarul general.