Cum se va finaliza centura de nord a Capitalei: cu bani de la autostrada Bucureşti-Ploieşti

Lucrarile de modernizare a centurii de nord a Capitalei (20,5 km), situată între localităţile Chitila şi Voluntari, vor fi terminate în luna decembrie a acestui an, după ce Ministerul Transporturilor a decis să preia o parte din banii atribuiţi pentru autostrada Bucureşti-Ploieşti (62 km).
Valoarea totală a lucrărilor de construcţie şi montaj pentru lărgirea la patru benzi a centurii de nord a Bucureştiului se ridică la 350,1 mil. lei (peste 80 mil. euro), iar la începutul acestui an Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) anunţa că mai are nevoie de 25 mil. euro pentru finalizarea lucrărilor. Banii au fost luaţi ulterior de la autostrada Bucureşti-Ploieşti, care se află în prezent în construcţie, dar nu dispunea de fonduri suficiente pentru a fi terminată în 2010.
"Am decis să luăm banii care erau atribuiţi iniţial către autostrada Bucureşti-Ploieşti pentru că nu putem să facem peste tot câte puţin din toate. Strategia de a începe fără a finaliza lucrările a tot fost utilizată în ultimii 20 de ani. Trebuie să cheltuim exact atât cât producem şi am decis să reprioritizăm banii ca să putem finaliza proiecte", a declarat premierul Emil Boc, care a fost ieri într-o vizită la şantierul centurii împreună cu Radu Berceanu, ministrul transporturilor.
Boc i-a inspectat pe constructorii care derulează lucrările la centura de nord a Capitalei, avertizându-i că va verifica lunar stadiul proiectului, şi a spus că nu ştie "ce o fi fost în capul" fostului ministru al transporturilor Ludovic Orban, care nu a organizat licitaţii la toate segmentele centurii. Două dintre tronsoanele centurii - care vor face legăturile cu autostrăzile A1 şi A2 - abia au fost scoase la licitaţie luna aceasta, iar constructorii vor fi declaraţi în luna septembrie.
"La centura sud s-au făcut licitaţiile într-un mod foarte ciudat, pentru că mutarea utilităţilor a fost calculată de la suta de metri liniari şi astfel costurile adiţionale ar fi crescut cu 200%. Nu avem finanţare pentru această porţiune în prezent şi preferăm să finalizăm partea de nord", susţine Berceanu. Inelul de centură al Capitalei, cu o lungime totală de 71 km, a intrat în lucrări de construcţie şi modernizare începând cu 2007 şi în prezent se lucrează doar pe cele trei tronsoane din nord, pe alte trei tronsoane din sudul Capitalei urmând să fie dat ordinul de începere a lucrărilor când va fi găsită finanţarea.
Centura de nord este împărţită în trei tronsoane, la care se adaugă lucrările la un pasaj de 2,4 km la Otopeni peste calea ferată. Primul tronson, situat între Chitila şi Mogoşoaia (3 km), este construit de firma grecească Aktor şi are o valoare de 76 mil. lei. Al doilea tronson se află între Mogoşoaia şi Otopeni (4,6 km) şi este construit de compania austriacă Alpine şi compania spaniolă FCC Construction şi are o valoare de construcţie de 51,2 mil. lei. Al treilea tronson, aflat între Otopeni şi Voluntari (10 km), este construit de Romstrade, companie deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache. Pasajul superior de la Otopeni peste calea ferată de 2,4 km este construit de FCC Construction, valoarea contractului fiind de 73,6 mil. lei.

Centura Sibiu, alt proiect care ar putea fi gata
Singurele proiecte de infrastructură care vor fi finalizate anul acesta vor fi centura de nord a Capitalei şi primul sector al centurii la nivel de autostradă din oraşul Sibiu (14,7 km), restul proiectelor care sunt în construcţie urmând să primească bani pentru continuarea lucrărilor. "Vă amintiţi că anul trecut am pus nişte obiective pentru infrastructură care să fie finalizate în 2009: centura Ploieştiului, pasajul Băneasa, centura Timişoara şi 42 de kilometri de la autostrada Transilvania. Au fost finalizate, iar anul acesta vor termina şi centura oraşului Sibiu", a declarat Boc.
Pe de altă parte, în luna iulie a anului viitor va fi finalizată modernizarea căii ferate Bucureşti - Constanţa, distanţa urmând să fie parcursă în două ore şi jumătate. "Lucrările avansează mai rapid şi în luna iulie 2011 vom circula cu viteza proiectată (160 de kilometri pe oră - n.r.), pe cale dublă electrificată", a spus Berceanu.