Nemulţumite de măsurile de austeritate, FMI şi UE închid porţile în faţa Ungariei

Atât FMI, cât şi UE au suspendat revizuirea programului de finanţare al Ungariei. Acest lucru înseamnă că Budapesta va pierde accesul la suma rămasă din pachetul financiar de aproape 20 mld. euro, creat în parteneriat de UE, Banca Mondială şi FMI, scrie Deutsche Welle.
În ultimele luni Ungaria nu a mai accesat tranşele de la FMI, dar se gândeşte să semneze un nou acord ce va avea rolul de plasă de siguranţă.
"Corecţia deficitului excesiv până anul viitor va necesita adoptarea de decizii dure, în principal în ceea ce priveşte partea de cheltuieli", a declarat Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice şi monetare din cadrul UE. "De asemenea, precauţia va trebui să devină cuvântul de ordine pentru ca investitorii străini şi locali să recâştige încrederea în Ungaria."
Autorităţile de la Budapesta au promis să reducă deficitul bugetar la 3,8% din PIB în acest an, pentru ca în 2011 să îl coboare la 3% - limita impusă de Uniunea Europeană. Acestea erau condiţii obligatorii încă din 2008 când statul a încheiat acordul cu creditorii internaţionali pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Ungaria nu doreşte ruperea relaţiilor
Ministrul maghiar al economiei Gyorgy Matolcsy a anunţat că Ungaria doreşte reluarea negocierilor.
"Guvernul va continua discuţiile cu organizaţiile internaţionale, printre care FMI şi UE", a declarat el. Decizia autorităţilor internaţionale survine într-o perioadă când Ungaria analiza posibilitatea încheierii unui acord preventiv cu FMI, care să îi asigure stabilitate în anii imediat următori.
Luna trecută, primul-ministru Viktor Orban a făcut publice o serie de măsuri de austeritate, precum aplicarea unei taxe pe profitul băncilor. Cu toate acestea, Comisia Europeană a anunţat că măsurile sunt în mare parte "temporare" şi nu sunt exact ceea ce statul are nevoie.
FMI a anunţat că pentru Ungaria este vital ca pieţele să îşi recâştige încrederea în stat, iar acest lucru era posibil doar prin îndeplinirea promisiunilor şi respectarea ţintelor bugetare.
"Într-un mediu caracterizat prin deficite bugetare excesive şi nivel record al datoriilor publice, ţintele privind deficitul fiscal anunţate anterior rămân o ancoră potrivită pentru procesul de consolidare fiscală. Totuşi, pentru atingerea acestor obiective trebuie adoptate şi alte măsuri", a anunţat FMI.
Veştile rele sunt compensate de veşti bune
O delegaţie a fondului, condusă de Christoph Rosenberg, a purtat discuţii cu autorităţile maghiare în perioada 16-17 iulie, ca parte a celei de-a şasea şi respectiv a şaptea misiuni de evaluare a acordului de tip stand-by, aprobat pe 6 noiembrie 2008. Acelaşi tip de acord a fost încheiat şi de alte state din regiune care în condiţiile crizei financiare au avut nevoie de finanţare pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Printre acestea se numără România, Ucraina şi Serbia. Polonia, pe de altă parte, a încheiat doar un acord preventiv - de tipul celui pe care îl dorea şi Ungaria, astfel că putea utiliza banii doar la nevoie. Cea mai dezvoltată economie din regiune a reuşit să crească în fiecare trimestru din ultimii doi ani, sfidând recesiunea.
Există însă şi o serie de veşti bune pentru Ungaria. Printre cele mai importante se numără faptul că statul maghiar a revenit pe creştere, după o perioadă îndelungată de recesiune. Astfel, în primul trimestru economia a avansat cu 0,9% comparativ cu ultimele trei luni din 2009. An la an PIB-ul s-a contractat cu 0,9%. Mai mult, la nivel de Uniune Europeană statul situat la vest de România are unul dintre cele mai mici deficite bugetare.
Analiştii au avertizat la sfârşitul săptămânii că forintul, moneda naţională a Ungariei, s-ar putea deprecia azi, când pieţele financiare se vor deschide, pe fondul incertitudinii ce planează deasupra Ungariei.