Bancherii abandonează tentativele de încurajare a creditării şi aşteaptă ca statul să dea încredere

În timp ce consumul continuă să scadă, creditele în lei cu dobânzi legate de indicele de referinţă ROBOR sunt pe punctul de a se scumpi din nou, odată ce ratele la trei şi şase luni folosite atât pentru credite de consum, cât şi pentru ipotecare, au urcat la 7-7,5% pe an.

După câteva tentative timide în lunile aprilie - mai, băncile au renunţat la promoţiile de dobândă care încercau să facă tentantă creditarea în lei cu dobânzi de sub 10% pe an.

Pesimismul generat de reducerea salariilor cu 25% în sectorul bugetar şi de majorarea TVA la 24% îi face pe bancheri să se gândească acum doar la salvarea creditelor în sold prin rescadenţări, abandonând aproape orice acţiune comercială prin care să mai stimuleze cererea de bani.

Nici măcar programul de credite ipotecare "Prima casă" nu mai stârneşte vreo urmă de entuziasm.

"Am derulat în primăvară mai multe campanii de promovare prin media pentru creditele ipotecare şi pentru small busines banking (finanţări pentru firmele mici şi persoane fizice autorizate, n. red.), însă cererea a fost foarte slabă. Pe corporate apar din când în când tranzacţii mari, care pot ridica bilanţul, pe credite ipotecare există o oarecare activitate, mult mai slabă totuşi decât înainte de criză, însă în rest totul se rezumă la prelungirea facilităţilor existente", spune Mihai Bogza, şeful Bancpost, una dintre băncile de top zece, controlată de grupul financiar elen EFG Eurobank.

De cealaltă parte a pieţei persistă percepţia că bancherii nu fac suficiente eforturi pentru reducerea costului creditelor astfel încât să poată fi contractate împrumuturi noi în condiţiile prelungirii recesiunii.

"În momentul de faţă, vrem sau nu să recunoaştem, principala problemă este blocajul creditării la nivelul persoanelor fizice, blocaj pe care eu îl văd în cea mai mare parte artificial (face referire la dobânzile mari - n. red.). Din păcate, în domeniul bancar deciziile strategice nu se mai iau în Bucureşti. Cred că managementul local al băncilor nu este capabil cu adevărat să-şi expună părerile către decidenţii de la Viena sau Paris, astfel că totul este blocat", susţine Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

Pe de altă parte, ministrul finanţelor Sebastian Vlă descu se plânge că firmele româneşti nu vin să solicite nici acces la schemele de ajutor de stat, nici garanţii oferite de stat pentru credite bancare, în principal prin Eximbank, visând în schimb la reduceri de impozite.

"Nu îmi este clar de ce, dar românii nu vin la facilităţile de ajutor de stat, aşa că vin străinii, cum au fost recent americanii de la Lufkin. Am alocat câteva miliarde de euro pentru garanţii de credite date prin Eximbank, dar lucrurile merg foarte greu. În general, văd o atitudine îngrijorătorare de resemnare la antreprenorii români şi o pendulare între cereri de reducere a taxelor şi aşteptări ca statul să susţină cu bani de la buget diverse companii. Numai că statul nu-şi poate asuma nici creşterea deficitului bugetar dincolo de orice limită, nici riscul menţinerii în viaţă a tuturor companiilor", spune Vlădescu.

Dobânzile la credite chiar cresc în loc să scadă

Percepţiile de pe piaţă privind interesul scăzut al bancherilor pentru stimularea cererii de credite nu vin din senin. Pe de o parte, mai multe bănci susţin de luni de zile că au bani de dat credite, dar nu au clienţi. În primăvară, unii jucători mai curajoşi au lansat dobânzi promoţionale atât la creditele de consum, cât şi la ipotecare.

Acum au îngheţat sau dobânzile au urcat chiar şi la promoţii.

Dacă în martie BRD, a doua mare bancă de pe piaţă, reuşea să atragă atenţia trecătorilor cu afişele din vitrine care anunţau oferta de credit de nevoi personale în lei cu dobândă nominală fixă de 7% pe an, acum promoţia s-a încheiat, iar preţul este de 8% pe an pentru finanţările pe cel mult patru ani şi ajunge la 12% pentru cele pe perioade de la 85 la 120 de luni (10 ani).

UniCredit Consumer Financing, motorul de vânzări de credite de retail al UniCredit Ţiriac Bank, a majorat cu aproape un punct dobânda la creditul de consum în lei standard, până la 20,9% pe an, respectiv până la 22,4% la creditul expres. Nici chiar creditele în euro nu sunt ferite de scumpiri, mai ales că rata de referinţă EURIBOR la şase luni a urcat la peste 1%. De pildă, turcii de la GE Garanti Bank au majorat dobânda la creditele de nevoi personale fără garanţii acordate în euro de la 9,09% la 11,1% pe an, prin creş terea marjei aplicate peste indicele de referinţă stabilit la 0,96%.

"Discuţia despre relansarea creditării a devenit o marotă. Aşa cum arată şi datele statistice, creditarea nu s-a oprit, ba chiar în primul semestru avem probabil o creştere de circa 5%, în timp ce economia a fost tot în scădere. Sigur că nu putem compara cu creşterile de 40% din trecut, sigur că nu este volumul necesar de finanţare, însă această discuţie nu poate fi limitată la nivelul politicii băncilor", comentează Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank.

El spune că atât timp cât aşteptările inflaţioniste sunt în creştere, este evident că dobânzile la lei vor urca, chiar dacă dobânda-cheie a BNR a rămas la 6,25%/an.

Explicaţia bancherilor: lipseşte încrederea consumatorilor

Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, afirmă că există posibilitatea unor noi reduceri de dobânzi atât la lei, cât şi la euro pentru a ajuta clienţii existenţi, însă indiferent ce dobânzi ar fi, încrederea va juca în continuare un rol important în relansarea consumului. "Practic, încrederea consumatorilor este foarte importantă. Iar românii sunt printre cei mai pesimişti. Chiar şi la nivelul zonei euro, unde consumatorii sunt mai avansaţi, mai optimişti, masa creditului a stagnat sau chiar a scăzut, deşi dobânda a ajuns la minime istorice. Sentimentul influenţează cererea de credite. Miracole peste noapte nu poţi să ai."

Anghel susţine că sistemul bancar singur nu poate ajuta economia, fiind necesară conjugarea mai multor forţe şi realizarea unei strategii pe termen mai lung.

"Consumul direct nu prea poţi să-l stimulezi. Mai degrabă se fac investiţii în economie, se creează locuri de muncă şi, astfel, se redă încrederea. Dacă ar exista proiecte de infrastructură de peste un miliard de euro, nu cred că ar fi probleme de finanţare." Şi totuşi proiectul autostrăzii Bucureşti - Braşov a eşuat tocmai pe motivul lipsei finanţării.

Pe lângă proiectele de infrastructură, alte sectoare în care ar mai putea fi realizate investiţii sunt energia, agricultura şi absorbţia fondurilor europene.

Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, susţine că relansarea creditării depinde strict de revenirea încrederii atât din partea clienţilor, cât şi a băncilor, astfel că ambele părţi aşteaptă acum semnale încurajatoare de la economie şi de la autorităţi. Numai că economia nu prea are de unde să dea astfel de semnale cu excepţia exporturilor care au o creştere solidă, iar autorităţile se dovedesc incapabile să mai dea vreo încurajare.

"Politica fiscală incoerentă şi imprevizibilă de până acum a condus la deteriorarea drastică a încrederii populaţiei şi a companiilor în capacitatea executivului de a relansa economia şi la creşterea incertitudinii în ceea ce priveşte politica fiscală. Consider că revenirea economică nu se va mai realiza pe seama creditării, ca în anii anteriori, ci se va baza pe creşterea exporturilor şi pe semnale coerente din partea autorităţilor referitoare la finalizarea procesului de restructurare a aparatului bugetar", spune Hăncilă.