Cel mai puternic bancher ungar susţine suprataxarea băncilor
Preşedintele şi directorul executiv al OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, afirmă că acceptă impunerea unei suprataxe asupra sistemului bancar maghiar dacă aceasta este soluţia pentru ca investitorii să îşi recapete încrederea, iar Ungaria să fie văzută într-o lumină mai bună de către investitori.
"Evident nu suntem mulţumiţi că ni se va impune o taxă suplimentară, însă pentru mine este extrem de important cum este percepută Ungaria de către investitori şi cum evoluează prima de risc", spune Sandor Csanyi, 57 de ani, într-un interviu pentru The Wall Street Journal.
"Menţinerea ţintei de deficit bugetar este foarte importantă, în condiţiile în care noi (OTP - n.r.) suntem primii care simţim dacă încrederea se evaporă. Pentru mine, atât faptul că investitorii îşi pierd încrederea, cât şi introducerea acestei taxe sunt evoluţii negative, de aceea prefer cea de-a doua variantă, pentru că pare răul cel mai mic."
Guvernul de la Budapesta a decis introducerea unei suprataxe pentru sistemul bancar, care ar aduce la bugetul de stat circa 710 mil. euro. Scopul taxei ar fi acela de a ajuta autorităţile să ţină în frâu deficitul bugetar. Ţinta pentru acest an a fost stabilită la 3,8% din PIB, iar pentru anul viitor la 3%, limita impusă de Uniunea Europeană.
Taxa este mai mare ca în Vest
Taxa, dacă va fi aprobată în parlament în această săptămână, a fost stabilită la 0,45% din activele totale ale băncilor. Această valoare este net superioară celei de 0,15% din activele nete stabilită în SUA, sau de 0,07% din active în Marea Britanie. Taxa va afecta nu doar băncile, ci şi companiile de asigurări şi de leasing.
Asociaţia companiilor de asigurări din Ungaria a avertizat că unii asigurători mai mici ar putea ieşi de pe piaţă din cauza acestei taxe. Asociaţia Maghiară de Leasing a anunţat că taxa va îndrepta piaţa de leasing spre colaps.
Cele mai mari şase bănci străine din Ungaria au apelat deja la ajutorul FMI, cerând o modificare a valorii taxei. Acesta a fost unul dintre aspectele care au condus la suspendarea temporară a discuţiilor dintre instituţia de credit şi autorităţile de la Budapesta.
Răul cel mai mic
Csanyi, care se află la conducerea OTP din 1992 şi care a fost recent ales în fruntea Federaţiei de Fotbal din Ungaria, este însă mai împăcat cu această decizie a autorităţilor, deşi îi găseşte defecte. El a fost numit recent al doilea cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la peste 500 mil. dolari.
Directorul executiv şi preşedintele OTP spune că taxa ar trebui impusă doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru că menţinerea ei pentru mai mult de doi ani ar putea afecta creşterea economică. Consiliul fiscal independent, care urmăreşte evoluţia bugetară, a concluzionat că impunerea acestei taxe ar avea ca rezultat majorarea preţurilor pentru serviciile bancare, în final resimţite de clienţii din retail banking.
Mai mult, "când băncile trebuie să ia decizii privind alocarea de capital şi lichidităţi, băncile-mamă ar putea hotărî să îşi ducă banii în altă parte, nu în Ungaria", adaugă el.
Chiar şi fără introducerea acestei suprataxe, profitabilitatea sectorului bancar este aşteptată să scadă cu circa 15-20% în acest an, parţial din cauza mediului de business afectat de criză şi parţial din cauza impactului investigaţiilor organismelor de reglementare, care au forţat băncile să majoreze provizioanele, a completat Csanyi.
Testele de stres nu stresează OTP
Sistemul bancar este în prezent în focuri şi din alte motive, nu doar suprataxe, precum teste de stres şi reglementări.
"Testele de stres ar putea ajuta la restaurarea credibilităţii băncilor atât în rândul clienţilor, cât şi al altor bănci. Dacă rezultatele testelor de stres sunt pozitive, activitatea instituţiilor ar reveni pe drumul cel bun, acţiunile s-ar aprecia şi clienţii ar resimţi asta prin scăderea costurilor, toţi ar avea de câştigat", spune el. OTP este una dintre cele 91 de bănci supuse testelor de stres.
Csanyi nu pare îngrijorat de rezultatele testelor de stres. Banca sa s-a clasat pe poziţia a cincea la nivel european după capitalul de bază, cu un nivel de 17,5%, după Credit Suisse, UBS, Sberbank şi Danske Bank, potrivit Indicelui Bloomberg European Banking Index, calculat la sfârşitul anului trecut.
Întrebat despre profitul operaţional al băncii sale în trimestrul doi, înainte de realizarea provizioanelor, el a confirmat estimările analiştilor, care îl situează la circa 100 de miliarde de forinţi.