Cine poate rezilia fără taxe contractele cu operatorii telecom?

Autori: Magraon Andreea , Adrian Seceleanu 22.07.2010

Clienţii care au cumpărat telefoane mobile la preţ redus nu pot scăpa de penalităţi.



Utilizatorii care au încheiat contracte cu furnizori de servicii aşa cum sunt operatorii telecom pot renunţa, în anumite condiţii, la abonamente, fără a plăti o taxă de reziliere chiar dacă iniţial au fost de acord să plătească penalităţi pentru întreruperea contractului înainte de termenul agreat, potrivit Legii 161 pe 2010 promulgate de preşedintele României pe data de 9 iulie.

Actul normativ, iniţiat de senatorul PD-L Iulian Urban, modifică Legea 296/2004 (Codul consumului) şi Legea 193/2000 (privind clauzele abuzive din contracte) şi îi vizează pe toţi comercianţii şi furnizorii de servicii chiar dacă senatorul Iulian Urban spune că a iniţiat acest proiect în primul rând pentru a stopa un sistem "incorect de pretindere a taxelor de reziliere a contractelor încheiate de consumatorii români în domeniul internet-telefonie".

Schimbarea introdusă în Codul consumului blochează eventuale tentative ale furnizorilor de a limita dreptul clienţilor de a rezilia un contract, însă le lasă companiilor dreptul la "justa despăgubire". Practic, companiile vor avea astfel posibilitatea de a le cere astfel clienţilor care denunţă contractul înainte de termenul agreat iniţial eventuale reduceri aplicate la preţul unui telefon mobil, sau contravaloarea instalării unui serviciu precum televiziunea prin satelit. În condiţiile competiţiei dure de pe piaţa telecom, majoritatea operatorilor au permanent în desfăşurare promoţii, astfel că este posibil ca numărul clienţilor care se află în situaţia de a nu fi obţinut o reducere sau un serviciu gratuit este limitată, potrivit estimărilor de pe piaţa telecom. Spre exemplu, 70% din clienţii retailerului ProGsm, prezent în Moldova, îşi prelungesc abonamentele de telefonie cumpărând un mobil la tarife mai mici în schimbul semnării unui contract pe un an sau doi. În acest caz, chiar şi în noile condiţii, operatorii vor putea cere despăgubiri, iar clienţii nu vor putea rupe contractul mai repede fără a plăti nimic.

Senatorul Iulian Urban, iniţiatorul legii, susţine că odată cu intrarea în vigoare a documentului competiţia între furnizorii de servicii va creşte. "Nu este adevărat că nu vor mai exista promoţii la telefoanele mobile. Dimpotrivă, acestea vor fi mai mari pentru că operatorii telecom vor intra pe o piaţă concurenţială şi vor învăţa să ofere servicii de calitate pentru clienţii lor", a declarat Urban pentru ZF. Companiile vor oferi astfel un raport "corect" între calitatea şi preţul serviciilor prin dorinţa de a-şi menţine clienţii, pe care până la adoptarea legii "i-au ţinut în frâu în propria reţea".

Legea 161 completează şi lista clauzelor abuzive pe care comercianţii nu le pot include în contracte. Astfel, spre exemplu, clienţii pot solicita rezilierea contractelor fără a plăti penalităţi dacă furnizorii impun prin contract o taxă fixă de renunţare la contract. Însă operatorii pot găsi căi de a cere clienţilor bani. Orange, spre exemplu, solicită o taxă egală cu valoarea abonamentului înmulţită cu numărul de luni rămase până la expirarea contractului - prevedere care, conform operatorului, nu încalcă legislaţia actuală. Vodafone cere o taxă de 150 de euro de la clienţii care "au beneficiat de o promoţie" şi reziliază contractul înainte de perioada minimă agreată. Clienţii Vodafone care nu au obţinut o reducere, dar cer rezilierea contractului înainte de termen trebuie să achite o taxă egală cu valoarea abonamentului înmulţită cu numărul de luni rămase până la expirarea contractului. Orange şi Vodafone au împreună aproximativ 20 de milioane de clienţi, dintre care câteva milioane au contracte de abonament.

Clienţii pot cere, de asemenea, rezilierea contractului fără taxe dacă furnizorul de servicii nu îşi îndeplineşte condiţiile contractuale - situaţie care are potenţialul de a genera numeroase dispute în ce priveşte segmentul serviciilor de date. Teoretic, un client ar putea solicita rezilierea unui contract dacă viteza de acces la net nu este cea din ofertă, însă ultimii ani au arătat că între clienţii români şi furnizori există numeroase dispute pe această temă. Astfel, utilizatorii se aşteaptă ca viteza de acces la net să fie cea maximă menţionată în oferte, în timp ce companiile precizează că piaţa încă nu este educată să înţeleagă că pe segmentul consumer viteza depinde de numărul de clienţi conectaţi într-o anumită zonă la reţea. Chirs Bataillard, fostul şef al Zapp, explica într-un interviu acordat anterior ZF care este situaţia: în teorie, în reţeaua în tehnologie CDMA se vor putea atinge viteze de la 2,4 Mbps la 3,6 Mbps. Dar dacă ai o reţea cu o viteză de 6-7 Mbps cu un număr de trei ori mai mare de utilizatori activi, viteza medie va fi mai mică decât cea din reţeaua CDMA.

În acest context, asemenea prevederi ar putea genera dispute între clienţi şi furnizori, dar nu este clar cum se va putea dovedi că un operator nu şi-a respectat condiţiile din contract.

Operatorii de telecom, care au criticat, în marea lor majoritate, Legea 161/2010, se aşteaptă ca sentinţa în primul proces care va fi intentat pe baza actului normativ să devină referinţă în interpretarea noului cadru legislativ.

Ce s-a modificat în Codul consumului şi în legea privind clauzele abuzive