FMI crede că economia nu scapă nici în 2011 de recesiune

România intră de luni într-o nouă rundă de negocieri cu FMI şi Comisia Europeană având pe masă spectrul celui de-al treilea an consecutiv de recesiune în 2011, când scăderea PIB ar putea fi de 0,5%, afirmă surse oficiale.

După ce economia a căzut cu 7% în 2009, pentru 2010 ar urma să fie luată în calcul o prognoză revizuită de contracţie cuprinsă între 1,5% şi 1,8% din PIB.

Noua estimare apare deja drept optimistă având în vedere că mulţi analişti din bănci avansează scăderi de 3%. Astă-primăvară, FMI anticipa că economia românească avea să "decoleze" în 2011, cu o creştere de 5,1%, însă chiar şi socotelile instituţiei de la Washington continuă să fie date peste cap de realitate.

În scrisoarea de intenţie pe care autorităţile române au trimis-o conducerii FMI pe 16 iunie, încă era prevăzut un scenariu de creştere economică zero sau uşor negativă. După majorarea TVA la 24%, Ministerul Finanţelor a început să ia în calcul o scădere de cel puţin 1,5%.

Cătălin Păuna, economistul-şef al Băncii Mondiale în România, consideră totuşi pozitiv faptul că declinul economic frânează vizibil faţă de anul trecut.

"Contracţia economică în 2010 va fi mult mai redusă decât în 2009. România îşi revine încet-încet. Iese din criza economică. Ajustarea PIB va fi pe o uşoară pantă descendentă." El consideră că exporturile nete ar putea să aibă o contribuţie pozitivă în acest an, semnale favorabile fiind aşteptate şi de la formarea brută de capital fix. În acest context, o discuţie importantă în cadrul discuţiilor cu FMI se va concentra pe rectificarea bugetului pentru ultima parte a anului, în condiţiile în care declinul economic a continuat să afecteze încasările bugetare, care sunt cu circa 1% din PIB sub nivelul programat.

Ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu afirmă că ţinta de deficit bugetar de 18,2 mld. lei pentru sfârşitul semestrului I a fost respectată. "Vom vedea dacă e să renegociem ţinta indicativă anuală de 6,8% din PIB." El spune că a remarcat în iunie o revigorare a veniturilor, în principal din TVA, fără a putea diferenţia cât este efectul creşterii vânzărilor şi cât al întăririi colectării.

Pentru menţinerea sub control a deficitului bugetar în această lună nu s-au făcut cheltuieli de investiţii de la bugetul de stat, iar pentru restul anului cheltuielile vor fi aprobate în baza unui set de priorităţi: nu se încep proiecte noi şi se finalizează doar cele aflate în faze avansate.

Misiunea FMI va evalua efectele majorării intempestive a TVA la 24% şi va începe discuţiile cu Ministerul Finanţelor asupra unor posibile recalibrări fiscale în 2011.

O altă problemă delicată va fi finanţarea deficitului bugetar până la sfârşitul anului, în condiţiile în care Finanţele continuă să respingă ofertele băncilor care cer dobânzi mai mari de 7% pe an, iar condiţiile de piaţă tind să se înrăutăţească după cum avertizează şi banca centrală. Potrivit angajamentului luat faţă de FMI, Trezoreria statului trebuie să ajungă la un buffer de lichidităţi care să acopere finanţarea deficitului şi a rambursărilor de datorii pe patru luni în avans.

"În ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, costurile sunt importante. Chiar dacă tendinţa este descendentă, deficitele bugetare rămân mari, iar datoria publică creşte rapid. Autorităţile trebuie să se gândească la surse ieftine, iar finanţarea multilaterală de la instituţiile financiare internaţionale este o soluţie pe termen scurt", spune Păuna.

BERD a anunţat ieri o prognoză de scădere a economiei româneşti cu 3% anul acesta, iar pentru 2011 vede creştere zero. Trimestrul al treilea din acest an ar urma să fie cel mai prost, cu o cădere de 4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2009.

Totuşi, analiştii BERD estimează că trimestrul al doilea a înregistrat o creştere pozitivă de 0,8% faţă de trimestrul I, însă tentativa de ieşire din recesiune nu are să fie întărită în trimestrul al treilea, când se aşteaptă la o scădere de 0,2% faţă de T2.

Potrivit estimărilor analiştilor, România va fi printre puţinele ţări europene care vor rămâne în recesiune în acest an, urmând să înregistreze chiar o contracţie mai mare decât Bulgaria sau Croaţia. În schimb, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia şi Ucraina vor înregistra creşteri economice de până la 4-5%.

Deşi la începutul anului analiştii economici erau mult mai optimişti şi aveau chiar previziuni pozitive, acum tot mai mulţi dau ca sigură scăderea PIB cu 3% în 2010. Lipsa de flexibilitate a structurii economiei şi lipsa de coerenţă a politicilor guvernamentale par să fie principalii factori care determină volatilitatea foarte mare a prognozelor.

În 2009, în timp ce criza răvăşea mediul de afaceri, cu mii de insolvenţe şi zeci de mii de angajaţi concediaţi, toţi oamenii de afaceri îşi puneau speranţele în 2010, aşteptându-se la un an mai bun, însă odată cu noile previziuni aceştia au fost puşi în situaţia de a-şi reface planurile.

Până la finalul anului prognozele ar putea deveni mai pesimiste, având în vedere înrăutăţirea pe zi ce trece a activităţii economice şi perspectiva impozitării tuturor veniturilor.

A doua jumătate a anului se conturează a fi mult mai dificilă, în condiţiile în care se vor vedea efectele reducerii salariilor bugetarilor cu 25% şi ale majorării TVA la 24%.

În primul trimestru economia României a scăzut mai puţin decât estimările, însă ţările vecine au revenit în teritoriul pozitiv. În timp ce în România, PIB-ul a scăzut în primele trei luni din acest an cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care, cu excepţia industriei, toate celelalte sectoare au rămas în teritoriul negativ, în Cehia, de exemplu, economia a avansat cu 1,2% faţă de primele trei luni din 2009, în timp ce în Ungaria creşterea PIB s-a situat la 0,1%.

Consumul intern era văzut chiar şi înainte de anunţarea măsurilor de austeritate ca fiind principala piedică pentru revenirea economiei. În schimb, cele mai multe aşteptări au fost îndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv la sfârşitul anului trecut şi au înregistrat o creştere de două cifre în primul trimestru, contribuind astfel la ameliorarea declinului economic.

Măsurile de austeritate anunţate de Guvern vor presa asupra economiei, pentru că oamenii vor avea mai puţini bani la dispoziţie şi astfel vor cheltui şi mai puţin decât până acum. În primul trimestru, consumul privat s-a restrâns cu 4% faţă de intervalul similar din 2009, în condiţiile în care acesta are cea mai mare contribuţie la formarea PIB. Sentimentul scăzut de încredere în rândul companiilor va întârzia şi reluarea investiţiilor private. Unii analişti estimează revenirea consumului pe o uşoară creştere anul viitor, după doi ani de declin, însă veniturile disponibile vor scădea în termeni reali din cauza creşterii anticipate a inflaţiei.

În primul trimestru din acest an industria a crescut cu 4,2%, în timp ce sectorul construcţiilor a continuat să scadă cu 17,9%. Serviciile au rămas în teritoriul negativ, chiar dacă ritmul de scădere s-a redus la -2%.

Investiţiile şi consumul frânează creşterea adusă de exporturi

Investiţiile realizate în economia naţională au scăzut în primul trimestru cu 29,1% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Ramurile în care s-au realizat cele mai multe investiţii au fost industria, comerţul şi serviciile.

Comerţul cu amănuntul a scăzut în mai, comparativ cu aceaşi perioadă din 2009, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 1,9 % şi respectiv cu 3,4%.

Exporturile au continuat să crească în luna mai, stimulate de cererea externă, însă ritmul s-a mai temperat, la 29,5%, comparativ cu ascensiunea din aprilie. După cinci luni exporturile au totalizat aproape 14 mld. euro.