Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit

Primele 45 de companii controlate de statul român au avut anul trecut afaceri de circa 10 miliarde de euro, dar cei peste 200.000 de angajaţi din acestea, deşi au salarii duble faţă de sectorul privat, au adus statului o pierdere 70 de milioane de euro.
Vedeţi aici topul celor mai puternice 45 companii de stat după cifra de afaceri
Profitabilitatea medie a companiilor din România este de circa 10% din cifra de afaceri, iar dacă firmele de stat ar fi fost administrate competent, ar fi adus la bugetul de stat venituri de 1 miliard de euro pe an, adică 0,8% din PIB. Guvernul a majorat TVA recent pentru că mai avea nevoie de venituri de un miliard de euro pentru 2010.
Rezultatul total al companiilor de stat ar fi fost mult mai prost dacă nu ar fi existat cazuri excepţionale aşa cum este cel al Electrica, care anul trecut a avut un profit brut de 148 mil. euro ca urmare a unei tranzacţii cu cehii de la CEZ. Fără acest profit, pierderea totală ar fi fost de peste 200 mil. euro. Ordonate în funcţie de pierderi, primele 10 companii cu capital de stat au adus un minus de circa 700 mil. euro, cap de listă fiind Compania Naţională a Huilei (CNH), cu peste 144 mil. euro pierderi.
Termoelectrica sau CFR Călători îngroaşă numărul companiilor care nu fac altceva decât ca an de an să-şi îngroape bugetele în minusuri greu de recuperat. Tarom şi operatorul feroviar CFR Marfă au trecut pe pierderi în 2008, când traficul aerian şi cel de mărfuri s-au diminuat.
Dacă Tarom finaliza anul 2008 cu pierderi de 1,7 mil. euro, anul trecut valoarea acestora a explodat, la 55 mil. euro, cele mai mari din ultimul deceniu.
În plus, aceleaşi 10 companii care sunt cele mai mari găuri negre din portofoliul statului aveau la nivelul anului 2008 datorii totale de peste 16 miliarde de euro. Majoritatea acestor companii sunt în subordinea Ministerului Economiei şi a Ministerului Transporturilor.
În contextul creşterii datoriilor publice şi a deficitelor bugetare, în mai multe ţări din Europa de Est se pune problema eficientizării companiilor de stat. Spre exemplu, în Letonia, guvernul încearcă să eficientizeze companiile publice de pe urma cărora speră să obţină venituri anuale de 1-2% din PIB.
Ce este de făcut cu aceste firme, în contextul în care România s-a împrumutat cu miliarde de euro pentru plata pensiilor şi a salariilor, timp în care cele mai valoase active din portofoliul statului stau practic neutilizate?
Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners, este tranşant.
"Nu ne putem permite să-i lăsăm să piardă atât. Trebuie închise linii de business, regândite rutele aberante, aşa cum este în cazul CFR Călători, redus personalul, identificaţi furnizorii pe unde se sifonează banii. Companiile de stat sunt nucleul în jurul cărora căpuşează fel şi fel de firme. Problema este cea a deciziei politice. Trebuie să ne decidem unde vrem să stăm ca stat, care ne este strategia cu aceste companii. Avem probleme la bugetul de stat chiar cu datoriile acestor companii, iar noi luăm bani de la alţii pentru pensii şi salarii şi în plus mai majorăm şi TVA-ul", spune Lionăchescu.

Management privat
Pentru toţi specialiştii din piaţă un lucru este evident. Problema cea mai importantă este cine conduce de fapt aceste companii, pentru că în lipsa unui management performant acestea vor continua să înregistreze pierderi. Una dintre strategiile asupra căreia mulţi oamenii de afaceri sau investitori străini au căzut de acord a fost aceea că statul trebuie să înceapă să vândă din activele sale.
"Contează cine conduce. Nu face nicio diferenţă faptul că se listează pe bursă câteva pachete, în contextul în care investitorul nou intrat în acţionariatul unei companii nu are niciun cuvânt de spus când vine vorba de decizii. Sunt companii conduse politic. Este o catastrofă, o administrare dezastruoasă. I se poate pune punct acestei situaţii prin privatizări sau lichidări", mai spune Lionăchescu.
În prezent foarte puţine companii de stat au în frunte oameni cu experienţă în domeniu. În general, directorii din companiile de stat sunt numiţi acolo doar datorită coloraturii politice şi rezistă doar atât cât respectivul partid este la putere. Excepţiile sunt foarte puţine.
"Ideea promovării unui management privat este foarte bună, pentru că s-ar institui o conducere bazată pe criterii de performanţă. Aici este însă o problemă. Niciodată nu vei putea chema oameni care să-şi asigure acest management privat, în contextul în care salariile sunt plafonate la nivelul de 4.800 de lei", spune Adrian Băicuşi, directorul general al Transelectrica, unul dintre puţinii manageri români care a lăsat mediul privat de afaceri pentru a trece la stat. Băicuşi a fost director general al Siemens în România, cu un venit lunar de peste 20.000 de euro.
Restructurări, privatizări, lichidări
"Companiile de stat au în continuare un număr foarte mare de personal. Şi în cazul nostru, la Transelectrica, s-a pus problema reorganizărilor, dar pentru noi au apărut linii noi de business, aşa cum sunt eolienele, aşa că am avut nevoie de oameni. Ideea acţiunilor dure de restructurare este foarte bună, dar din păcate societatea românească nu prea s-a restructurat în ultimii ani. Noi nu suntem obişnuiţi cu deciziile dure şi de aceea este acum atât de dificil", mai spune Băicuşi.
Şi el este de părere că atragerea investitorilor privaţi în acţionariatul companiilor de stat este o soluţie foarte bună, dar găsirea investitorilor interesaţi depinde de mai multe lucruri, cum ar fi strategiile naţionale de dezvoltare pe domeniile respective şi stabilitatea reglementărilor.
"Multe companii din portofoliul statului au poziţii dominante. În acest context, dacă s-ar arunca anumite pachete în piaţă există un risc foarte mare: acela de reglementare. Un investitor trebuie să ştie că se poate baza pe o legislaţie transparentă care nu se schimbă", mai spune Băicuşi.
În prezent, statul român a elaborat o serie de proiecte de hotărâri de guvern potrivit cărora este dispus să scoată pe bursă pachete de acţiuni de 15% din Romgaz, Transgaz şi Transelectrica, ultimele două fiind deja în ringul burser.
Poate cea mai aşteptată listare este cea a Romgazului, compania care asigură jumătate din producţia naţională de gaze naturale şi care este cotată ca fiind una dintre cele mai valoroase companii din România.

Energia poate aduce miliarde
Specialiştii spun că portofoliul statului are numeroase active extrem de atractive pentru investitorii străini, de departe cel mai ofertant domeniu fiind energia.
"Energia este interesantă, poate o parte din producţia de cărbune şi partea de resurse minerale. Transportul de marfă şi cel aerian pot fi alternative de luat în calcul, dar modul în care operează acum nu este în regulă", spune Lionăchescu.
Potrivit acestuia, activele statului se împart în două categorii.
"Este un sector strategic din care statul nu vrea sau nu poate să se retragă, iar aici se impune o optimizare operaţională, iar al doilea este cel din care statul trebuie să iasă prin vânzare", crede Lionăchescu.
În ultima periodă însă, cel puţin în ceea ce priveşte sectorul energetic, tendinţa este aceea de a crea mari companii aflate în portofoliul statului care la rândul lor să poată să se transforme în concurenţi veritabili pentru grupurile străine. Problema este că aceste demersuri durează foarte mult, chiar şi ultima idee, aceea de a crea doi giganţi energetici, având deja întârzieri mari faţă de termenul anunţat iniţial.