Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, dar sunt incapabile să facă profit
Bilanţurile celor mai mari 45 de companii controlate de stat, cu 200.000 de angajaţi, arată că au avut în total pierderi de 70 mil. euro anul trecut. Salariaţii acestor companii câştigă însă dublu faţă de media pe economie.
Primele 45 de companii controlate de statul român au avut anul
trecut afaceri de circa 10 miliarde de euro, dar cei peste 200.000
de angajaţi din acestea, deşi au salarii duble faţă de sectorul
privat, au adus statului o pierdere 70 de milioane de euro.
Vedeţi aici topul celor mai puternice 45 companii de stat
după cifra de afaceri
Profitabilitatea medie a companiilor din România este de circa 10%
din cifra de afaceri, iar dacă firmele de stat ar fi fost
administrate competent, ar fi adus la bugetul de stat venituri de 1
miliard de euro pe an, adică 0,8% din PIB. Guvernul a majorat TVA
recent pentru că mai avea nevoie de venituri de un miliard de euro
pentru 2010.
Rezultatul total al companiilor de stat ar fi fost mult mai prost
dacă nu ar fi existat cazuri excepţionale aşa cum este cel al
Electrica, care anul trecut a avut un profit brut de 148 mil. euro
ca urmare a unei tranzacţii cu cehii de la CEZ. Fără acest profit,
pierderea totală ar fi fost de peste 200 mil. euro. Ordonate în
funcţie de pierderi, primele 10 companii cu capital de stat au adus
un minus de circa 700 mil. euro, cap de listă fiind Compania
Naţională a Huilei (CNH), cu peste 144 mil. euro pierderi.
Termoelectrica sau CFR Călători îngroaşă numărul companiilor care
nu fac altceva decât ca an de an să-şi îngroape bugetele în
minusuri greu de recuperat. Tarom şi operatorul feroviar CFR Marfă
au trecut pe pierderi în 2008, când traficul aerian şi cel de
mărfuri s-au diminuat.
Dacă Tarom finaliza anul 2008 cu pierderi de 1,7 mil. euro, anul
trecut valoarea acestora a explodat, la 55 mil. euro, cele mai mari
din ultimul deceniu.
În plus, aceleaşi 10 companii care sunt cele mai mari găuri negre
din portofoliul statului aveau la nivelul anului 2008 datorii
totale de peste 16 miliarde de euro. Majoritatea acestor companii
sunt în subordinea Ministerului Economiei şi a Ministerului
Transporturilor.
În contextul creşterii datoriilor publice şi a deficitelor
bugetare, în mai multe ţări din Europa de Est se pune problema
eficientizării companiilor de stat. Spre exemplu, în Letonia,
guvernul încearcă să eficientizeze companiile publice de pe urma
cărora speră să obţină venituri anuale de 1-2% din PIB.
Ce este de făcut cu aceste firme, în contextul în care România s-a
împrumutat cu miliarde de euro pentru plata pensiilor şi a
salariilor, timp în care cele mai valoase active din portofoliul
statului stau practic neutilizate?
Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital
Partners, este tranşant.
"Nu ne putem permite să-i lăsăm să piardă atât. Trebuie închise
linii de business, regândite rutele aberante, aşa cum este în cazul
CFR Călători, redus personalul, identificaţi furnizorii pe unde se
sifonează banii. Companiile de stat sunt nucleul în jurul cărora
căpuşează fel şi fel de firme. Problema este cea a deciziei
politice. Trebuie să ne decidem unde vrem să stăm ca stat, care ne
este strategia cu aceste companii. Avem probleme la bugetul de stat
chiar cu datoriile acestor companii, iar noi luăm bani de la alţii
pentru pensii şi salarii şi în plus mai majorăm şi TVA-ul", spune
Lionăchescu.
Management privat
Pentru toţi specialiştii din piaţă un lucru este evident. Problema
cea mai importantă este cine conduce de fapt aceste companii,
pentru că în lipsa unui management performant acestea vor continua
să înregistreze pierderi. Una dintre strategiile asupra căreia
mulţi oamenii de afaceri sau investitori străini au căzut de acord
a fost aceea că statul trebuie să înceapă să vândă din activele
sale.
"Contează cine conduce. Nu face nicio diferenţă faptul că se
listează pe bursă câteva pachete, în contextul în care investitorul
nou intrat în acţionariatul unei companii nu are niciun cuvânt de
spus când vine vorba de decizii. Sunt companii conduse politic.
Este o catastrofă, o administrare dezastruoasă. I se poate pune
punct acestei situaţii prin privatizări sau lichidări", mai spune
Lionăchescu.
În prezent foarte puţine companii de stat au în frunte oameni cu
experienţă în domeniu. În general, directorii din companiile de
stat sunt numiţi acolo doar datorită coloraturii politice şi
rezistă doar atât cât respectivul partid este la putere. Excepţiile
sunt foarte puţine.
"Ideea promovării unui management privat este foarte bună, pentru
că s-ar institui o conducere bazată pe criterii de performanţă.
Aici este însă o problemă. Niciodată nu vei putea chema oameni care
să-şi asigure acest management privat, în contextul în care
salariile sunt plafonate la nivelul de 4.800 de lei", spune Adrian
Băicuşi, directorul general al Transelectrica, unul dintre puţinii
manageri români care a lăsat mediul privat de afaceri pentru a
trece la stat. Băicuşi a fost director general al Siemens în
România, cu un venit lunar de peste 20.000 de euro.
Restructurări, privatizări, lichidări
"Companiile de stat au în continuare un număr foarte mare de
personal. Şi în cazul nostru, la Transelectrica, s-a pus problema
reorganizărilor, dar pentru noi au apărut linii noi de business,
aşa cum sunt eolienele, aşa că am avut nevoie de oameni. Ideea
acţiunilor dure de restructurare este foarte bună, dar din păcate
societatea românească nu prea s-a restructurat în ultimii ani. Noi
nu suntem obişnuiţi cu deciziile dure şi de aceea este acum atât de
dificil", mai spune Băicuşi.
Şi el este de părere că atragerea investitorilor privaţi în
acţionariatul companiilor de stat este o soluţie foarte bună, dar
găsirea investitorilor interesaţi depinde de mai multe lucruri, cum
ar fi strategiile naţionale de dezvoltare pe domeniile respective
şi stabilitatea reglementărilor.
"Multe companii din portofoliul statului au poziţii dominante. În
acest context, dacă s-ar arunca anumite pachete în piaţă există un
risc foarte mare: acela de reglementare. Un investitor trebuie să
ştie că se poate baza pe o legislaţie transparentă care nu se
schimbă", mai spune Băicuşi.
În prezent, statul român a elaborat o serie de proiecte de hotărâri
de guvern potrivit cărora este dispus să scoată pe bursă pachete de
acţiuni de 15% din Romgaz, Transgaz şi Transelectrica, ultimele
două fiind deja în ringul burser.
Poate cea mai aşteptată listare este cea a Romgazului, compania
care asigură jumătate din producţia naţională de gaze naturale şi
care este cotată ca fiind una dintre cele mai valoroase companii
din România.
Energia poate aduce miliarde
Specialiştii spun că portofoliul statului are numeroase active
extrem de atractive pentru investitorii străini, de departe cel mai
ofertant domeniu fiind energia.
"Energia este interesantă, poate o parte din producţia de cărbune
şi partea de resurse minerale. Transportul de marfă şi cel aerian
pot fi alternative de luat în calcul, dar modul în care operează
acum nu este în regulă", spune Lionăchescu.
Potrivit acestuia, activele statului se împart în două
categorii.
"Este un sector strategic din care statul nu vrea sau nu poate să
se retragă, iar aici se impune o optimizare operaţională, iar al
doilea este cel din care statul trebuie să iasă prin vânzare",
crede Lionăchescu.
În ultima periodă însă, cel puţin în ceea ce priveşte sectorul
energetic, tendinţa este aceea de a crea mari companii aflate în
portofoliul statului care la rândul lor să poată să se transforme
în concurenţi veritabili pentru grupurile străine. Problema este că
aceste demersuri durează foarte mult, chiar şi ultima idee, aceea
de a crea doi giganţi energetici, având deja întârzieri mari faţă
de termenul anunţat iniţial.