Se gândesc băncile, acum că au analizele la zi, să reia creditarea?

Testele de stres au scos la iveală că majoritatea băncilor europene sunt sănătoase. Acum, că acest obstacol a fost trecut, în faţă iese un altul, nu mai puţin dificil. Băncile trebuie să strângă miliarde de dolari prin finanţare pe termen lung pentru a putea oferi noi credite, scrie The Wall Street Journal.
Este în joc revenirea din criză a Europei. Companiile de pe vechiul continent sunt dependente de finanţarea de la bănci. Dacă băncile nu reuşesc să convingă investitorii de pe pieţele de obligaţiuni, nu vor putea acorda credite pe termen lung care să permită afacerilor să realizeze din nou investiţii.
Companiile non-financiare din zona euro depind în proporţie de 70% de creditele oferite de bănci pentru refinanţarea datoriilor, în timp ce în Statele Unite, afacerile obţin circa 80% din fonduri pe pieţele de capital.

Efect de scurtă durată
"Rezultatele testelor de stres au calmat pentru o scurtă perioadă pieţele, însă discuţiile despre relevanţa lor le vor afecta credibilitatea", crede Dragoş Cabat, analist financiar. El este de acord însă cu analiştii că rezultatele nu sunt atât de elocvente pe cât s-a dorit, pentru că există domenii ce nu au fost acoperite de testele de stres. "Testele nu se referă la portofoliul de credite şi la bilanţ, ci doar la ce tranzacţionează băncile, deci imaginea oferită este limitată", adaugă el.
Până la publicarea rezultatelor testelor de stres, pe care le-au picat doar şapte din cele 91 de bănci europene, tot mai mulţi jucători întâmpinau dificultăţi pe pieţele financiare, unde trebuia să plătească dobânzi record pentru a se împrumuta.
Autorităţile şi guvernele europene sperau că rezultatele vor ajuta băncile, astfel investitorii vor cumpăra obligaţiuni, iar băncile vor avea bani pentru credite.
Există însă şi voci care spun că testele de stres nu influenţează creditarea.
"Deşi dobânzile la creditele din zona euro se află la niveluri minime istorice, totuşi creditarea nu se reia. Acest lucru se întâmplă pentru că nu există cerere, nu din cauza ofertei sau a costurilor. Nu există capacitatea de rambursare", consideră Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

De ce nu sunt credibile rezultatele?
Deşi băncile se mândresc cu sănătatea lor "robustă", analiştii şi economiştii sunt însă de altă părere.
Wolfgang Münchau, unul dintre cei mai influenţi editorialişti din presa de business, scrie în Financial Times că dacă ai încerca să testezi maşini sau jucării de aceeaşi manieră în care Uniunea Europeană a aplicat testele de stres băncilor, ai ajunge în închisoare. El îşi susţine punctul de vedere spunând că mecanismul a fost astfel calibrat pentru ca rezultatul obţinut să fie unul stabilit anticipat. Münchau confirmă că după primele impresii testele nu au avut efectul dorit. El spune că aşteptările nu erau foarte mari, însă UE nu a reuşit să le îndeplinească nici pe cele mai slabe.
El identifică trei probleme fundamentale. În primul rând, testele au omis unele instituţii importante, a căror stare de sănătate este incertă. Una dintre acestea este KfW din Germania.
A doua problemă ar fi definiţia oferită de instituţiile europene pentru calificativul de trecere - un prag de 6% pentru capitalul de bază ca procent din totalul activelor. Capitalul Tier 1 sau capital de bază cuprinde în primul rând acţiuni comune şi rezerve.
A treia problemă: nu au fost realizate provizioane pentru posibilitatea intrării în faliment naţional a unui stat.
"Este evident că testele de stres trebuie să ia în calcul cel mai pesimist scenariu plauzibil, nu cel mai pesimist scenariu la nivel absolut. Posibilitatea unui faliment naţional al Greciei însă nu este atât de mică. Este ca şi când ai spune că în cazul testelor pentru maşini nu se ia în calcul eventualitatea ciocnirii cu un alt vehicul", scrie Münchau.