Românii primesc 4 miliarde de bonuri fiscale pe an. Cine va sta să le numere pentru bonificaţii?
În România se emit anual cel puţin 4 miliarde de bonuri fiscale numai în hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount şi chioşcuri de cartier, potrivit unei estimări ZF pe baza numărului de clienţi care intră zilnic în aceste magazine. Anul trecut, pe piaţa locală existau peste 53.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine cash& carry, discountere, chioşcuri de cartier sau magazine din benzinării, potrivit unui studiu în sectorul FMCG realizat de compania de cercetare de piaţă MEMRB.
Anunţul premierului Emil Boc privind acordarea unor stimulente
pentru românii care păstrează bonurile fiscale - măsură menită să
reducă evaziunea fiscală - a determinat o serie de reacţii în
rândul consultanţilor şi al comercianţilor, care spun că măsura nu
va avea efectul scontat de autorităţi.
Proiectul de lege, aflat în lucru la Ministerul Finanţelor, ar
putea fi aplicat în ultimele trei luni ale anului sau la începutul
anului viitor.
"O asemenea măsură este foarte greu de pus în aplicare şi nu cred
că va reuşi să fie implementată. Încercarea de reducere a evaziunii
fiscale nu a fost, nu este şi nu va putea fi niciodată pusă în
sarcina consumatorilor. Autorităţile sunt cele care ar putea să ia
o serie de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, cum ar fi
implementarea unor sisteme informatice", susţine Marius Stăncescu,
preşedintele companiei de consultanţă financiară şi de business
Riff Holding International.
Din punct de vedere legal, fiecare cumpărător este obligat să
solicite bon fiscal, în caz contrar riscă să primească
amendă.
În propunerea premierului se mai preciza că românii vor primi de la
stat o parte din banii cheltuiţi pe bunurile şi serviciile
achiziţionate, în schimbul bonurilor fiscale, şi vor beneficia de
deduceri fiscale pentru reabilitarea locuinţelor, plafoanele în
funcţie de care vor fi calculte facilităţile urmând să fie
stabilite ulterior.
"În calitate de cumpărător, pe o scară de la 1 la 10, aş da nota 4
măsurii de acordare de stimulente financiare pentru cei care
solicită bonuri fiscale, pentru că oamenii care au bani nu sunt
interesaţi de o bonificaţie de câteva procente din valoarea
cumpărăturilor, iar ceilalţi nu vor putea cere bonuri în aşa fel
încât să reducă evaziunea", susţine Adrian Griciuc, administratorul
hipermarketului virtual adigri.ro cu sediul în Cluj, care livrează
produse pentru companii.
"Autorităţile fiscale sunt cele care pot lua măsuri de combatere a
evaziunii fiscale, pentru că există foarte multe firme - baruri,
restaurante sau cluburi - care nu emit bonuri fiscale, ci note de
plată, iar informatizarea unor sisteme ar rezolva problema
evaziunii", adaugă Stăncescu.
Cum se citesc bonurile fiscale
În fiecare zi primim de la magazin bonuri fiscale, iar informaţiile
care apar în aceste documente fiscale pot fi utile pentru
consumatori.
De pe un bon fiscal un cumpărător poate afla că este primul client
al unui restaurant, că furnizorul de cafea a fost pe pierdere anul
trecut, că taxiul în care s-a urcat practică tarife diferenţiate
sau că firma de unde şi-a cumpărat îngheţată are ca obiect de
activitate vânzarea produselor nealimentare. Un bon fiscal arată
că, la ora 9:50 dimineaţa, cumpărătorul este primul client al
restaurantului de unde îşi cumpără zilnic cafeaua, ceea ce îi
indică din start că afacerea firmei nu este foarte prosperă. Cum
poate verifica acest lucru?
"Numărul 0001 din partea de jos a documentului reprezintă numărul
bonului eliberat după ultimul raport Z, raportul zilnic care
conţine date despre vânzările din ziua precedentă, adică din 5
iunie 2008", spune Aura Cehan, administratorul firmei Inita Service
din Iaşi, care are ca obiect de activitate distribuţia şi
service-ul de case de marcat fiscale.
La o simplă verificare a unor informaţii de pe bon (codul fiscal şi
denumirea firmei) pe site-ul Ministerului de Finanţe, cumpărătorul
poate afla că restaurantul în care şi-a băut cafeaua dimineaţă,
administrat de compania PSP IMPEX SRL, a avut o pierdere netă de
peste 7.600 de euro anul trecut, în condiţiile în care la finele
lui 2008 a încheiat afaceri în valoare de 15.000 de euro. Aceste
indicii, sugerate de informaţiile de pe documentul fiscal primit în
schimbul cumpărării unei cafele, pot
să-i arate clientului că va fi nevoit să-şi schimbe în curând locul
în care şi-a format unul din tabieturi.
"Singurul lucru interpretabil pentru bonurile cu produse alimentare
este denumirea produsului. În lege nu se specifică clar dacă se
trece denumirea de pe factură sau de pe produs, iar modelele
diverse de case de marcat au fost aprobate cu diferite lungimi de
caractere pentru denumirea produsului", a mai precizat Cehan.
Asfel, de pe bonul pe care l-a primit pentru îngheţata cumpărată de
la compania Trans Din Company din Bucureşti, care a avut anul
trecut afaceri de aproape 95.000 de euro, clientul nu poate afla ce
marcă de îngheţată a cumpărat. Mai mult decât atât, dacă verifică
pe mfinanţe.ro datele companiei, poate descoperi că firma de la
care şi-a cumpărat îngheţata face "comerţ cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
nealimentare."
Valoarea amenzilor nu s-a modificat de opt ani, de când s-a
dat legea
Cuantumul amenzilor din legea caselor de marcat nu s-a
modificat faţă de valoarea sancţiunilor stabilite în 2002, când s-a
adoptat acest act normativ, în timp ce în alte domenii amenzile au
crescut. Specialiştii spun că stagnarea valorilor pentru sancţiuni
pentru cei care nu folosesc casele de marcat este un alt motiv
pentru care fenomenul de evaziune fiscală a crescut.
"Organele de control verifică mai ales dacă bonurile conţin
denumirea produselor şi mai puţin dacă se emit bonuri pentru
fiecare client şi, de regulă, inspectorii aplică amenzile minime",
susţine Emanuel Iftimie, asociat şi director al firmei Sentra din
Suceava, care comercializează case de marcat pentru supermarketuri
şi magazine alimentare din Suceava, Botoşani şi Piatra Neamţ.
Comerciantul poate primi o amendă de minimum 2.000 de lei (476 de
euro) dacă pe bonul fiscal nu se trece tipul de produs, denumirea
mărcii produsului şi gramajul acestuia. Însă de cele mai multe ori
acest lucru nu este posibil, casele de marcat permit 12, 22 sau
maximum 30 de caractere pentru rubrica "denumire produs".
"În mod obişnuit, în Iaşi se ia amendă pentru denumirea produsului
ca «îngheţată» sau «cafea», pentru că nu este completă. De exemplu,
dacă avem o denumire a produsului «îngheţată Amicii 250g cacao»,
trebuie să o prescurtăm în aşa fel încât toate elementele să apară
pe bon în 12 caractere. De regulă, prescurtăm cu denumiri de tipul
«îng amc 250 g», pentru că cel mai important e gramajul", a mai
spus Cehan.
Nu se poate spune acelaşi lucru despre proprietarii de magazine din
Capitală, care iau adesea amenzi de până la 40.000 de lei (peste
9.500 euro) pentru că nu eliberează bonuri fiscale pentru produsele
vândute. "Amenzile cele mai frecvente pe care le iau comercianţii
din Bucureşti sunt din cauză că nu dau bonuri fiscale în primul
rând, nu trec denumirea exactă a produsului pe bon şi nu afişează
în magazin inscripţiile obligatorii", spune Alexandru Lembrau,
administratorul companiei Sedona Alm, care comercializează case de
marcat.
Printre inscripţiile obligatorii care trebuie să fie afişate
într-un magazin se numără mesajele de tipul "Păstraţi bonul fiscal
până la ieşirea din unitate", orarul de funcţionare a magazinului
şi numărul de telefon de la Protecţia Consumatorilor.
O situaţie mai specială o înregistrează casele de marcat pentru
taxiuri, întrucât informaţiile care apar pe bon trebuie să se
refere şi la tarifele diferenţiate, de zi, de noapte şi de
staţionare. Astfel, în cazul persoanei fizice autorizate Ion C Ion,
tariful de pornire este la fel cu cel de deplasare, în valoare de
1,60 lei, iar tariful de staţionare pe oră este de 16 lei.
"Valoarea TVA nu apare în cazul persoanelor fizice autorizate, dacă
nu sunt plătitoare de TVA", precizează Emilian Duca, tax partner în
cadrul companiei de audit şi consultanţă BDO.
De ce primim bonuri şi nu facturi fiscale
"Bonurile fiscale reprezintă dovada plăţii, iar factura reprezintă
o obligaţie de plată, care se eliberează opţional, la cerere", a
mai spus Lembrau.
Astfel, vânzătorul este obligat să elibereze un bon fiscal când o
persoană fizică achiziţionează produse din magazin.
"În schimb, în tranzacţiile între firme se eliberează facturi care
atestă plata fie cu cash- şi atunci se emite chitanţă, fie prin
ordin de plată care nu presupune emiterea de documente fiscale
adiţionale, dat fiind faptul că plata se face direct în conturile
bancare", a mai spus Duca.
Ce trebuie să conţină un bon
- Denumirea produsului
- Preţul
- Denumirea companiei
- Codul fiscal al companiei
- Adresa de la care s-a emis bonul
- Logo-ul şi seria fiscală a aparatului
- Data şi ora emiterii bonului
- Valoarea TVA-ului