Cercel, BRD: Nu există motive pentru creşterea dobânzilor dacă statul reduce deficitele

Autor: Razvan Voican 26.07.2010

Cât timp Guvernul face consolidare fiscală prin reducerea cheltuielor, dar şi a evaziunii, şi prin lărgirea perimetrului de impozitare, politica monetară nu are de ce să intre într-un ciclu de întărire, iar BNR ar putea duce dobânda chiar mai jos cu 0,25-0,5 puncte procentuale până la sfârşitul anului, afirmă Claudiu Cercel, vicepreşedinte pentru pieţele financiare al BRD-SocGen.
BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,25% după anunţul de majorare a TVA la 24%, iar următoarea şedinţă de politică monetară va fi pe 4 august.
"Efectele creşterii TVA - care nu sunt chiar atât de rele - vor trece destul de repede, aşa că probabil dobânda va rămâne la 6,25% în august, iar până la sfârşitul anului poate să mai meargă un pic în jos, cu 25-50 de puncte de bază. Va depinde însă şi de ce se mai întâmplă pe plan extern, pentru că evoluţiile internaţionale ne vor influenţa în continuare foarte mult."
Şeful pieţelor financiare de la BRD spune că dobânzile de pe piaţa interbancară au tins să urce pe fondul percepţiilor privind nevoile mari de finanţare ale statului, iar atitudinea Finanţelor de a ţine la 7% randamentul la titlurile de stat nu a făcut decât să inflameze lucrurile.
"Cramponarea pe pragul de 7% este ca şi cum pe piaţa valutară s-ar încerca apărarea unui anumit nivel de curs. Sunt de acord că piaţa secundară a titlurilor de stat nu este reprezentativă prin volumul tranzacţiilor, însă regulile după care lucrăm ne fac să ne raportăm la aceasta." El susţine că băncile trebuie să reevalueze periodic un titlu inclus în portofoliu în funcţie de randamentele de pe piaţa secundară, iar dacă acestea au crescut spre 7,5% şi Finanţele nu vor să vândă titluri noi mai sus de 7%, reevaluarea implică pierderi, chiar dacă e vorba de pierderi pur contabile în cazul titlurilor păstrate până la scadenţă. "De fapt, randamentele pe piaţa secundară nu au crescut decât cu 30-40 de puncte de bază peste pragul de 7% şi situaţia nu s-ar fi inflamat dacă Finanţele nu se crispau. Sumele atrase ar creşte dacă ar accepta randamente de 7,25-7,4%." Joia trecută Ministerul Finanţelor a lăsat randamentul mediu la obligaţiunile pe 7 ani să urce la 7,1%, însă ieri la licitaţia de titluri pe şase luni a respins din nou ofertele de peste 7%.

Nu va fi un trend de creştere a dobânzilor
Pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor la lei, Finanţele se reorientează spre atragerea de fonduri în euro de pe piaţa locală, programând miercuri o licitaţie de obligaţiuni pe un an, la dobândă de 5% pe an în euro, suma programată fiind de 400 mil. euro.
"Cred că 5% este un preţ corect şi sunt şanse bune să strângă peste 400 mil. euro, mai ales că titlurile pot fi folosite pentru refinanţare de la BNR."
Cercel se aşteaptă ca pe 4 august banca centrală să hotărască o nouă reducere a rezervelor minime obligatorii în valută pentru ca băncile să poată acoperi mai uşor nevoile de finanţare ale statului în euro.
El nu vede probleme de lichiditate în sistem în acest moment şi spune că nu se va contura un trend de creştere a dobânzilor.
"Lucrurile se vor mai calma după ce se disipează efectele majorării TVA asupra preţurilor. La depozitele în lei nu există fundament pentru creşterea dobânzilor atât timp cât oportunităţile de plasament în moneda naţională sunt cvasinule, creditul în lei fiind în continuare puţin accesat."
A doua mare bancă de pe piaţă nu are în vedere "recalibrări serioase" ale dobânzilor la depozitele în lei (între 6 şi 6,5% pe an la Depozitul 1000), ci doar acţiuni limitate în timp, promoţionale.
Şi la creditele în euro Cercel spune că este de aşteptat ca dobânzile să rămână relativ stabile pentru că nici în zona euro nu se justifică o întărire a politicii monetare în condiţiile în care şi acolo sunt în curs acţiuni de consolidare fiscală.
"Cel puţin la creditele în euro pentru companii dobânzile sunt absolut rezonabile, cu marje de 1-2%, şi ca atare creditul în valută chiar a reînceput să meargă. Dacă în 2009 au fost întemeiate comentariile privind restrângerea creditului neguvernamental, anul acesta există voinţă din partea băncilor de a da credite şi putem avea o creştere de 3-4% care mi se pare onorabilă pentru contextul dat." La sfârşitul lunii iunie creditul privat a înregistrat o creştere de 2% în termeni reali faţă de iunie 2009.
Totuşi, Cercel spune că acţionează în sens negativ incertitudinea şi deruta creată de comunicarea măsurilor avute în vedere de autorităţi. "Neîncrederea de pe piaţă afectează cererea şi din păcate nu există clarificarea sperată la începutul anului. Este foarte important ca statul să reuşească să dea semnale că lucrurile evoluează pe un făgaş bun."

Cursul leu/euro, în aşteptarea unor evoluţii politice la toamnă
Capacitatea BNR de a gestiona piaţa valutară a fost din nou probată, dar evoluţia cursului leu/euro va rămâne foarte dependentă de contextul extern, precum şi de aşteptările din piaţă privind unele "evoluţii politice în toamnă", spune Claudiu Cercel (foto).
"Cursul s-a aşezat mai sus decât înainte de saltul de după decizia Curţii Constituţionale referitoare la pensii pentru că piaţa încă este prudentă vizavi de mersul consolidării fiscale. Deocamdată cred că putem avea în vedere un interval cuprins între 4,20 şi 4,30 lei/euro, limita superioară putând ajunge însă spre 4,40 lei/euro. Mişcările vor depinde şi de evoluţiile politice şi de rezultatele consolidării fiscale."