Cercel, BRD: Nu există motive pentru creşterea dobânzilor dacă statul reduce deficitele
Cât timp Guvernul face consolidare fiscală prin reducerea
cheltuielor, dar şi a evaziunii, şi prin lărgirea perimetrului de
impozitare, politica monetară nu are de ce să intre într-un ciclu
de întărire, iar BNR ar putea duce dobânda chiar mai jos cu
0,25-0,5 puncte procentuale până la sfârşitul anului, afirmă
Claudiu Cercel, vicepreşedinte pentru pieţele financiare al
BRD-SocGen.
BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,25% după anunţul de majorare a
TVA la 24%, iar următoarea şedinţă de politică monetară va fi pe 4
august.
"Efectele creşterii TVA - care nu sunt chiar atât de rele - vor
trece destul de repede, aşa că probabil dobânda va rămâne la 6,25%
în august, iar până la sfârşitul anului poate să mai meargă un pic
în jos, cu 25-50 de puncte de bază. Va depinde însă şi de ce se mai
întâmplă pe plan extern, pentru că evoluţiile internaţionale ne vor
influenţa în continuare foarte mult."
Şeful pieţelor financiare de la BRD spune că dobânzile de pe piaţa
interbancară au tins să urce pe fondul percepţiilor privind nevoile
mari de finanţare ale statului, iar atitudinea Finanţelor de a ţine
la 7% randamentul la titlurile de stat nu a făcut decât să
inflameze lucrurile.
"Cramponarea pe pragul de 7% este ca şi cum pe piaţa valutară s-ar
încerca apărarea unui anumit nivel de curs. Sunt de acord că piaţa
secundară a titlurilor de stat nu este reprezentativă prin volumul
tranzacţiilor, însă regulile după care lucrăm ne fac să ne raportăm
la aceasta." El susţine că băncile trebuie să reevalueze periodic
un titlu inclus în portofoliu în funcţie de randamentele de pe
piaţa secundară, iar dacă acestea au crescut spre 7,5% şi Finanţele
nu vor să vândă titluri noi mai sus de 7%, reevaluarea implică
pierderi, chiar dacă e vorba de pierderi pur contabile în cazul
titlurilor păstrate până la scadenţă. "De fapt, randamentele pe
piaţa secundară nu au crescut decât cu 30-40 de puncte de bază
peste pragul de 7% şi situaţia nu s-ar fi inflamat dacă Finanţele
nu se crispau. Sumele atrase ar creşte dacă ar accepta randamente
de 7,25-7,4%." Joia trecută Ministerul Finanţelor a lăsat
randamentul mediu la obligaţiunile pe 7 ani să urce la 7,1%, însă
ieri la licitaţia de titluri pe şase luni a respins din nou
ofertele de peste 7%.
Nu va fi un trend de creştere a
dobânzilor
Pentru a evita presiunea creşterii dobânzilor la lei, Finanţele se
reorientează spre atragerea de fonduri în euro de pe piaţa locală,
programând miercuri o licitaţie de obligaţiuni pe un an, la dobândă
de 5% pe an în euro, suma programată fiind de 400 mil. euro.
"Cred că 5% este un preţ corect şi sunt şanse bune să strângă peste
400 mil. euro, mai ales că titlurile pot fi folosite pentru
refinanţare de la BNR."
Cercel se aşteaptă ca pe 4 august banca centrală să hotărască o
nouă reducere a rezervelor minime obligatorii în valută pentru ca
băncile să poată acoperi mai uşor nevoile de finanţare ale statului
în euro.
El nu vede probleme de lichiditate în sistem în acest moment şi
spune că nu se va contura un trend de creştere a dobânzilor.
"Lucrurile se vor mai calma după ce se disipează efectele majorării
TVA asupra preţurilor. La depozitele în lei nu există fundament
pentru creşterea dobânzilor atât timp cât oportunităţile de
plasament în moneda naţională sunt cvasinule, creditul în lei fiind
în continuare puţin accesat."
A doua mare bancă de pe piaţă nu are în vedere "recalibrări
serioase" ale dobânzilor la depozitele în lei (între 6 şi 6,5% pe
an la Depozitul 1000), ci doar acţiuni limitate în timp,
promoţionale.
Şi la creditele în euro Cercel spune că este de aşteptat ca
dobânzile să rămână relativ stabile pentru că nici în zona euro nu
se justifică o întărire a politicii monetare în condiţiile în care
şi acolo sunt în curs acţiuni de consolidare fiscală.
"Cel puţin la creditele în euro pentru companii dobânzile sunt
absolut rezonabile, cu marje de 1-2%, şi ca atare creditul în
valută chiar a reînceput să meargă. Dacă în 2009 au fost întemeiate
comentariile privind restrângerea creditului neguvernamental, anul
acesta există voinţă din partea băncilor de a da credite şi putem
avea o creştere de 3-4% care mi se pare onorabilă pentru contextul
dat." La sfârşitul lunii iunie creditul privat a înregistrat o
creştere de 2% în termeni reali faţă de iunie 2009.
Totuşi, Cercel spune că acţionează în sens negativ incertitudinea
şi deruta creată de comunicarea măsurilor avute în vedere de
autorităţi. "Neîncrederea de pe piaţă afectează cererea şi din
păcate nu există clarificarea sperată la începutul anului. Este
foarte important ca statul să reuşească să dea semnale că lucrurile
evoluează pe un făgaş bun."
Cursul leu/euro, în aşteptarea unor evoluţii politice la
toamnă
Capacitatea BNR de a gestiona piaţa valutară a fost din nou
probată, dar evoluţia cursului leu/euro va rămâne foarte dependentă
de contextul extern, precum şi de aşteptările din piaţă privind
unele "evoluţii politice în toamnă", spune Claudiu Cercel
(foto).
"Cursul s-a aşezat mai sus decât înainte de saltul de după decizia
Curţii Constituţionale referitoare la pensii pentru că piaţa încă
este prudentă vizavi de mersul consolidării fiscale. Deocamdată
cred că putem avea în vedere un interval cuprins între 4,20 şi 4,30
lei/euro, limita superioară putând ajunge însă spre 4,40 lei/euro.
Mişcările vor depinde şi de evoluţiile politice şi de rezultatele
consolidării fiscale."