Exporturile au salvat joburile a 22.000 de oameni care lucrează în cele mai mari parcuri industriale din ţară

În total sunt 200 de investitori în primele zece mari parcuri industriale din ţară, care produc componente auto, panouri electrice, telefoane mobile, şampoane, haine sau alte bunuri pentru occidentalii europeni şi pentru americani sau care creează servicii şi software-uri.
Înfiinţate din 2002, parcurile industriale şi forţa de muncă ieftină din România au atras ca un magnet companii gigantice pe piaţa mondială precum Nokia, Emerson, P&G, Kaufland, Roca sau Autoliv şi investiţii străine directe de ordinul miliardelor de euro. În plus, au scos din oraşe multe fabrici vechi, mutând polul industriei la periferia zonelor urbane cu centre universitare importante, precum Cluj-Napoca, Sibiu, Ploieşti sau Braşov.
La nivelul întregii ţări sunt 50 de astfel de parcuri, create pe baza unei ordonanţe de guvern din anul 2001 care stabileşte şi facilităţile pe care statul le oferă investitorilor care vin în aceste locuri. Cele mai importante facilităţi sunt reducerile de taxe şi impozite locale sau stabilirea unei chirii anuale sub nivelul pieţei.

Exporturile au salvat producţia
În criză, sprijinul pentru aceşti investitori a venit însă nu de la stat şi nici de pe piaţa locală de desfacere, ci de peste graniţă. "S-au păstrat locurile de muncă în ultimul an pentru că producţia din parc este orientată mai mult către exporturi", au afirmat reprezentanţii Parcului Industrial Plopeni din judeţul Prahova, unde lucrează în prezent 490 de oameni.
"Cred că exporturile au salvat producţia fabricilor din parc", au spus la rândul lor reprezentanţii Graells & Llonch - compania care administrează Parcul Industrial Prejmer din judeţul Braşov.
Graells&Llonch Administrare Parc Industrial, deţinută de compania Graells & Llonch Invest (84%) şi de Judeţul Braşov, Municipiul Braşov şi comuna Prejmer, potrivit datelor Registrului Comerţului administrează parcul şi încearcă sa promoveze colaborări între frmele din parc.
Producătorul de centuri de siguranţă pentru autovehicule Autoliv, care are clienţi internaţionali precum Volkswagen, Honda şi Ford, a făcut angajări în 2009, iar în fabrica de carcase pentru tablouri electrice Eldon au venit în ultimele luni încă 200-300 de angajaţi, potrivit administratorului parcului din Prejmer.
Prima fabrică din parc a fost inaugurată în 2007, iar de anul viitor ar putea începe să producă aici şi grupul spaniol Roca, unul dintre cei mai mari producători de obiecte sanitare. Compania a anunţat investiţia încă din 2008, după ce a semnat contractul pentru un teren de 4 hectare în Prejmer, însă proiectul a fost întârziat din cauza turbulenţelor economice.
Şi în Parcul Şura Mică din Sibiu, care se întinde pe aproape 100 de hectare, au fost create locuri de muncă noi în ultimul an.
"La finele lui 2009, în parc existau 443 de locuri de muncă, cu 50 în plus faţă de anul anterior, iar în 2010 este posibil ca acest număr să crească cu 20%. Nu s-au redus locurile de muncă anul trecut, ci dimpotrivă, se înregistrează o creştere a acestora, ceea ce ne duce cu gândul la o dezvoltare continuă a parcului", a declarat Marius Andrei, directorul general al companiei care administrează Parcul Industrial Şura Mică din Sibiu.
În Parcul Industrial Mureş, unde activează circa 25 de companii, dintre care 35% cu capital străin, au fost create 300 de job-uri în acest an, în timp ce 200 din angajaţii vechi au fost trimişi în şomaj tehnic, potrivit datelor furnizate de Bodoni Hunor, directorul de marketing al administratorului. În total sunt 1.300 de angajaţi în această fabrică.
Administratorul celui de-al doilea mare proiect de acest gen din ţară, Parcul Industrial Ploieşti, spune că fabricile mari pe care le găzduieşte nu au trimis oameni acasă decât pe perioade limitate de timp.
"Criza a generat şomaj tehnic la unele companii care activează în interiorul parcului, iar cei mai afectaţi au fost producătorii din industria auto. Ca administrator al parcului, noi am resimţit criza prin întârzierile la plata utilităţilor şi am încercat să-i ajutăm pe investitori prin reducerea penalizărilor pentru aceste întârzieri", a declarat Fabioara Ionescu, preşedintele companiei care administrează Parcul Industrial Ploieşti.

Mai bat investitorii la uşă?
"Dacă nu venea criza peste noi, probabil că am fi avut în acest moment un grad de ocupare de 100% şi nu de 50-60%. Până în 2009 veneau săptămânal cereri de informaţii de la investitori", au mai spus reprezentanţii Graells & Llonch.
Două din cele mai mari trei parcuri industriale care oferă facilităţi pentru investitori sunt deja ocupate integral, însă administratorii au identificat locuri noi pentru extindere. În următorii ani ar putea fi inaugurată o nouă extindere a celui mai mare parc industrial din ţară, Tetarom, iar administratorul încearcă să atragă fonduri de la UE pentru construirea unui parc logistic sau a unor facilităţi de producţie a energiei solare.
"România nu este sperietoarea companiilor străine. Din discuţiile pe care le purtăm cu investitorii reiese că suntem încă o ţară interesantă, cu resurse umane calificate şi ieftine. Anul acesta cred că vom semna acorduri pentru proiecte noi cu investitorii interesaţi, iar din primăvara lui 2011 ar putea apărea fabrici noi în Tetarom III", a declarat Valentin Peter, directorul general adjunct al administratorului Parcului Tetarom din Cluj.
"Dacă se plânge cineva de vreun lucru în România, acesta este infrastructura rutieră - la acest capitol, aprecierile investitorilor cu care intrăm în contact sunt foarte proaste", au afirmat reprezentanţii Graells & Llonch.
Investiţiile atrase de Parcul Tetarom au adus indirect venituri la bugetul de stat (din taxe, impozite etc.) de peste 60 mil. euro în 2008, iar suma de anul trecut a fost mai mare, potrivit lui Valentin Peter. Cel mai mare investitor din Tetarom, compania finlandeză Nokia, a investit 60 mil. euro în fabrica de lângă Cluj-Napoca şi a angajat circa 4.000 de oameni. Unitatea de producţie, inaugurată la începutul lui 2008, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de un miliard de euro.
"România rămâne o zonă atractivă pentru investitorii străini, atâta timp cât măsurile statului le vor fi favorabile. Dacă mai aducem taxe suplimentare, probabil că decizia de a veni în România va rămâne în balanţă", spun cei de la Graells & Llonch.
Din cele 48 de parcuri industriale constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001, 20 de parcuri au fost înfiinţate la iniţiativa consiliilor judeţene, acestea fiind administrate încă de la început de către companii la care autorităţile locale deţin acţiuni. Ministerul Administraţiei a acordat titlul de parc industrial altor două locuri: un teren de 45 ha din Ciorani (o extindere a Parcului din Ploieşti) şi unul de 32 ha din comuna Brăneşti, judeţul Dâmboviţa.
În ultimele 18 luni, administratorul Parcului din Ploieşti a încercat să atragă investitori în spaţiile noi.
"Chiar săptămâna viitoare vom avea o întâlnire cu mai mulţi producători pentru un depozit de legume şi fructe. Interes există, dar investitorii sunt foarte precauţi şi încearcă să amâne semnarea contractelor pentru terenuri. Noi însă avem nevoie de un angajament al investitorilor că vor veni în aceste parcuri pentru a putea demara lucrările pentru crearea infrastructurii de utilităţi", a precizat Fabioara Ionescu.

Cele mai mari trei parcuri industriale

Tetarom - Cluj-Napoca

• Prima fază a parcului a fost finalizată în 2005 cu fonduri Phare de 3 mil. euro investite într-o hală multifuncţională, iar contractele cu Nokia şi Emerson - cei mai mari investitori - au fost semnate în 2006-2007.
• 40 ha sunt încă libere în Tetarom III.
• Ce proiecte noi sunt în derulare: capacităţi noi de producţie ale CBC Center Laboratories (tehnică medicală), Energobit (echipamente electrice), Agresione (birotică) şi Plantextract (produse homeopate), care ar putea fi inaugurate în 2011. Administratorul are proiecte de accesare a fondurilor de la UE pentru un parc logistic şi un parc solar pentru producţia energiei verzi.
• Administratorul Tetarom este deţinut integral de stat (prin Consiliul Judeţean Cluj).
• Taxa de concesionare a terenului este între 0,15 şi 0,60 euro/mp/an.

Parcul Industrial Ploieşti

• A atras investiţii de circa 700 mil. euro, potrivit estimărilor administratorului.
• Companiile care au venit aici au creat în total 7.500 de locuri de muncă.
• Parcul a fost inaugurat în 2002, iar acum se extinde în două localităţi din apropierea Ploieştiului, Mizil şi Ciorani.
• Taxa de concesionare a terenurilor din noile spaţii e în jur de 0,4 euro/mp/an.
• Extinderea parcului în oraşul Urlaţi, în 2009, a atras investiţii de peste 120 mil. dolari într-o fabrică de şampoane P&G şi o fabrică de ambalaje Plastipak.
• Administratorul parcului este deţinut integral de stat (prin Consiliul Judeţean Prahova).

Parcul Industrial "Şura Mică" din judeţul Sibiu

• A fost primul parc industrial inaugurat în România după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001.
• A atras până acum 33 de investitori, iar 57% din companiile care au cumpărat teren în parc au capital străin. Administratorul parcului estimează că cele 33 de companii au investit până acum 55 mil. lei în total.
• Parcul a fost ocupat integral în 2008.
• La finele lui 2009 erau 443 de angajaţi în total, cu 50 de persoane mai mult decât în anul anterior.
• Administratorul parcului este controlat de stat (prin Consiliul Local al Comunei Şura Mică).