Daniel Dăianu: autorităţile trebuie să negocieze cu FMI ca fondurile de co-finanţare a lucrărilor de infrastructură din bani europeni să nu intre în deficitul bugetar

Fostul ministrul de finanţe Daniel Dăianu susţine într-un punct de vedere adresat Ziarului Financiar că este crucial ca autorităţile române să negocieze cu FMI ca fondurile de co-finanţare a lucrărilor de infrastructură din bani europeni să nu intre în calculul deficitului bugetar.

"Jeffrey Franks a făcut o constatare care nu este o noutate pentru cei avizaţi şi anume, ca absorbţia fondurilor europene este scăzută în România, că riscăm să pierdem mult din banii disponibili. Această constatare este gravă din mai multe puncte de vedere: confirmă o stare de fapt tristă; arată neputinţa de a corecta un cadru instituţional şi operaţional care nu funcţionează cum se cuvine; semnalează că singura forţă motrice capabilă să compenseze efectele reducerii unor cheltuieli publice şi ale restrangerii activităţii economiei private asupra cererii şi ofertei agregate -adică injecţia intensă de fonduri europene-nu are loc", afirmă Dăianu.

El mai spune că a evocat constant în ani din urma acţtiunea contra-ciclică a absorbţiei de fonduri europene. "Pe fondul crizei profunde; consolidarea fiscală trebuie să aibă drept contrapartidă simultană un efort strategic în domeniul absorbţiei fondurilor europene".

Şi atunci, ce trebuie făcut? Daniel Dăianu afirmă că doar constatările din partea FMI şi Comisiei nu sunt suficiente. "Ele trebuie să fie însoţite de recomandări concrete, de imaginarea unor căi de surmontare a unor blocaje autohtone evidente. În ţară s-au făcut sugestii în aceasta privinţa, inclusiv externalizarea unor servicii din cadrul unităţilor de management".

Fostul ministru de finanţe spune că parteneriatele public private sunt soluţia prin care întreprinderi de stat să atragă finanţare bancară, cu garanţia statului, din care să cofinanţeze lucrările de infrastructură care se fac cu bani europeni.

"Vreau aici să reiau o idee, pe care am întâlnit-o în discuţii pe care le-am avut cu bancheri din România şi care este extrasă din experienţa europeană. Mă refer la parteneriate public private, care să permită unor întreprinderi de stat, ce se bucură de garanţii de stat, să beneficieze de finanţări bancare cu ajutorul cărora să cofinanţeze lucrări de infrastructură. Evident grosul finanţării acestor lucrări ar fi cu fonduri europene. Că este posibil aşa ceva şi că nu trebuie să mai întârziem reiese şi din experienţa Austriei între anii 1995-1999. Aşa cum arată economistul Franz Nauschnigg (citat de International Herald Tribune, 27 iulie), pentru a intra în UE, Austria a trebuit să efectueze o corecţie în jos a deficitului bugetar de cca. 3% din PIB. A făcut ajustarea recurgând totodată la finanţarea unor mari lucrări de infrastructură pe calea parteneriatelor public private, scopul fiind de a susţine activitatea economică, de a asigura locuri de muncă. Normele de contabilitate din UE permit ca acest tip de finanţare a lucrărilor de infrastructură să nu intre sub furcile caudine ale consolidării fiscale", a explicat profesorul Daniel Dăianu.

El mai spune că în cazul României este foarte important cum tratează FMI garanţiile de stat.

"Dacă acestea înseamnă o suplimentare a datoriei publice (a deficitului bugetar) şi, mai ales, imediată, avem o mare dificultate. Din acest punct de vedere FMI trebuie să fie pe aceeaşi lungime de undă cu optica UE, în sensul pe care l-am subliniat. Mai ales în condiţiile crizei economice grave actuale şi a nevoii acute de a compensa efectele prociclice ale consolidării fiscale".

Dăianu afirmă că autorităţile trebuie acum să negocieze folosind experienţa europeană.

"Opinia mea este că runda actuală de discuţii între autorităţile române, FMI şi Comisie trebuie să adopte această experienţă europeană ca modalitate concretă de a ajuta economia românească într-o perioadă foarte dificilă. Proiecte mari (de infrastructură), dintre care unele sunt deja demarate şi care au utilitate nu numai pentru România, trebuie să fie finanţate masiv cu bani europeni, iar partea de cofinanţare să fie asigurată de către bănci care sa beneficieze de garanţii de stat. Mai trebuie spus că există şi proceduri adoptate de CE care au micşorat coeficientul de cofinanţare", a încheiat fostul ministru.