Dăianu: cofinanţarea infrastructurii, în afara deficitului bugetar
Fostul ministru al finanţelor Daniel Dăianu consideră că este crucial ca autorităţile române să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca fondurile de cofinanţare a lucrărilor de infrastructură din bani europeni să nu fie luate în calculul deficitului bugetar.
"Jeffrey Franks (şeful misiunii FMI - n.r.) a făcut o constatare care nu este o noutate pentru cei avizaţi şi anume că absorbţia fondurilor europene este scăzută şi că riscăm să pierdem mult din banii disponibili. Această constatare este gravă din mai multe puncte de vedere: confirmă o stare de fapt tristă; arată neputinţa de a corecta un cadru instituţional şi operaţional care nu funcţionează cum se cuvine; semnalează că singura forţă motrice capabilă să compenseze efectele reducerii unor cheltuieli publice şi ale restrângerii activităţii economiei private asupra cererii şi ofertei agregate - adică injecţia intensă de fonduri europene - nu are loc", afirmă Dăianu. El mai spune că a evocat constant în ani din urmă acţiunea contraciclică a absorbţiei de fonduri europene. "Pe fondul crizei profunde, consolidarea fiscală trebuie să aibă drept contrapartidă simultană un efort strategic în domeniul absorbţiei fondurilor europene", a arătat fostul ministru al finanţelor.
Dăianu consideră că doar constatările din partea FMI şi Comisiei Europene nu sunt suficiente. "Ele trebuie să fie însoţite de recomandări concrete, de imaginare a unor căi de surmontare a unor blocaje autohtone evidente. În ţară s-au făcut sugestii în această privinţă, inclusiv externalizarea unor servicii din cadrul unităţilor de management", a menţionat Dăianu. Fostul ministru al finanţelor consideră că soluţia la problema absorbţiei fondurilor de la UE o reprezintă parteneriatele public-private, prin care întreprinderi de stat să atragă finanţare bancară cu garanţia statului, din care să cofinanţeze lucrările de infrastructură care sunt realizate cu bani europeni.
"Că este posibil aşa ceva şi că nu trebuie să mai întârziem reiese şi din experienţa Austriei între anii 1995-1999. Aşa cum arăta economistul Franz Nauschnigg, pentru a intra în UE, Austria a trebuit să efectueze o corecţie în jos a deficitului bugetar de circa 3% din PIB. A făcut ajustarea recurgând totodată la finanţarea unor mari lucrări de infrastructură pe calea parteneriatelor public-private, scopul fiind de a susţine activitatea economică, de a asigura locuri de muncă. Normele de contabilitate din UE permit ca acest tip de finanţare a lucrărilor de infrastructură să nu intre sub furcile caudine ale consolidării fiscale", a explicat Dăianu.
El mai spune că în cazul României este foarte important cum tratează FMI garanţiile de stat. "Dacă acestea înseamnă o suplimentare a datoriei publice (a deficitului bugetar) şi, mai ales, imediată, avem o mare dificultate. Din acest punct de vedere, FMI trebuie să fie pe aceeaşi lungime de undă cu optica UE, în sensul pe care l-am subliniat. Mai ales în condiţiile crizei economice grave actuale şi a nevoii acute de a compensa efectele prociclice ale consolidării fiscale", a arătat Dăianu.