TICHIA DE MARGARITAR / Retorică de specialist

Ion M. Mihai, autorul volumului de critică literară "Lecturi sublimate", se pronunţă dezinvolt şi... hazardat asupra cărţilor pe care le citeşte. Deşi nu stăpâneşte perfect limba română, dezvoltă o retorică de specialist în domeniu: "Pentru a preveni orice neînţelegere ş...ţ, trebuie să precizăm de la început că nu este vorba de o antologie exhaustivă".
Dar cum ar putea fi exhaustivă o antologie, care prin definiţie este o selecţie?! Iată şi alt exemplu:
"Dumitru Micu, avizat istoric şi critic literar a publicat de curând o prestigioasă monografie Arghezi".
Nici o carte nu poate fi încă din momentul publicării prestigioasă. Ea poate dobândi prestigiu ulterior, pe măsură ce este citită şi şi i se recunoaşte valoarea.
Pe de altă parte, întâmplător, lucrarea lui Dumitru Micu chiar este prestigioasă, dar nu pentru că a fost aşa încă din momentul publicării, ci pentru că a devenit prestigioasă, în deceniile care au trecut de la apariţia ei. Dumitru Micu nu a publicat-o de curând, cum crede în mod greşit Ion M. Mihai, ci în 1965; a revenit cu o ediţie, revăzută şi completată, în 1972, iar de curând a publicat-o încă o dată.
Un mod aproximativ de a folosi limba română, o superficialitate voioasă în evaluarea textelor - acestea sunt dovezi clare de amatorism. Lor li se adaugă obişnuinţa de a scrie cu aceeaşi consideraţie despre scriitori clasici şi autori obscuri. Între Eminescu şi M. N. Tomi, între Caragiale şi Vasile Dobra nu sunt, din punctul de vedere al lui Ion M. Mihai, mari diferenţe de valoare. M. N. Tomi, un versificator în general neinspirat ("Poemul stând pe picioarele sale răscrăcănate/.../ pare doar o deschidere de supape/ pentru aburii aureolelor ce-nconjoară viaţa" etc.), este tratat ca un clasic în viaţă:
"Neliniştit de gravele probleme existenţiale actuale din societate, obsedat de propria-i stare fizică ce-l urmăreşte ca o existenţă paralelă, poetul face dese recursuri în sine însuşi, reuşind să creeze stări poetice elevate."
În mod similar, Vasile Dobra, autorul unor impresii de călătorie lipsite de orice semnificaţie literară, are parte de de o cascadă de caracterizări elogioase:
"Un joc agreabil care place, încântă şi creează satisfacţii psihice majore. Totul e plin de lirism ca un poem romantic medieval."
Găsind satisfacţii psihice majore în lectura unor texte fără valoare, Ion M. Mihai ne provoacă insatisfacţii psihice majore.

ALEX. ŞTEFĂNESCU. Critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Născut la 6 noiembrie 1947. Autor a 15 cărţi, dintre care a avut un mare ecou "Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000", apărută în 2005 (s-au scris despre ea 270 de articole pro şi contra, a fost răsplătită cu Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei). Emisiunea "Un metru cub de cultură" difuzată de Realitatea TV i-a adus Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004, iar altă emisiune, "Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu" - Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008.
Noua sa adresă poştală este: Bucureşti, O.P. 22, c.p. 22. Cea electronică este alex2108145@yahoo.com