INTERVIU / Narcis Dorin Ion răspunde la întrebarea: „Vor vinde proprietarii Castelul Bran statului român?”

- Domnule Narcis Dorin Ion, sunteţi, iată, de 7 ani director al Muzeului Naţional Bran, aţi rezistat adversităţilor, v-aţi impus punctul de vedere, aţi revigorat un muzeu care ajunsese uitat de lume, schimbările de proprietate v-au obligat să retrageţi întreaga colecţie care nu aparţinea proprietarilor în clădirea Vămii Medievale, aţi reorganizat aici totul de la zero, aţi deschis în urmă cu un an expoziţia. Ce mai urmează?
- Urmează - până în martie 2013 - o evoluţie normală a Muzeului Naţional Bran, cu cele două componente ale sale: Secţia Vama Medievală şi Secţia Etnografică în Aer Liber (Muzeul Satului). Un parcurs care presupune activităţi strict muzeale, în limita restricţiilor bugerare atât de comentate şi contestate. Cu toate acestea, nu renunţăm la programele, proiectele şi manifestările culturale tradiţionale ale Muzeului Naţional Bran, cum ar fi: Simpozionul Regina Maria (anul acesta organizăm a VI-a ediţie), Târgul Pantelimonului şi Târgul de Rusalii, în cadrul Muzeului Satului. Adăugăm acestora activităţile specifice oricărui muzeu, incluzând aici organizarea în fiecare an a câte unei expoziţii temporare tematice. O prioritate pentru noi este clasarea în categoria Tezaur a unor piese extrem de valoroase din patrimoniul cultural naţional mobil. Din acest punct de vedere, Muzeul Naţional Bran deţine în colecţiile sale piese de patrimoniu de o importanţă cu totul excepţională, unele dintre ele unicate în plan european, nu numai naţional.

- Ce se va întâmpla cu colecţiile - şi cu Muzeul, de fapt - în 2013, când va fi retrocedată, din câte ştiu, şi această clădire a Vămii?
- În acest moment nu se poate spune exact ce se va întâmpla. Dacă proprietarii Castelului Bran vor vinde castelul statului român - aşa cum a declarat recent, la Bran, arhiducele Dominic Habsburg-Lothringen -, Muzeul poate avea continuitate şi după anul 2013, cu toate cele trei secţii, inclusiv Castelul Bran. Ar fi cea mai bună soluţie, în opinia mea, pentru prezervarea colecţiilor, în integritatea lor, la Bran şi existenţa, în continuare, a unuia dintre cele mai valoroase muzee ale ţării. Dacă nu se va întâmpla astfel, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional este cel care va decide soarta muzeului şi a colecţiilor după momentul din 2013, când şi clădirile ansamblului arhitectural Vama Medievală Bran vor trebui predate proprietarilor de drept.

-Continuaţi să îmbogăţiţi colecţia muzeului prin noi achiziţii? De unde banii?
- Din păcate, situatia economică actuală şi restricţiile bugetare nu mai permit astfel de achiziţii de patrimoniu.

- De ce nu editaţi unul sau mai multe albume cu comorile acestui muzeu? E doar lipsa banilor cauza? Puterea birocraţiei? Dezinteres de alt fel?
- Legislaţia actuală, datorată crizei economice, interzice cu desăvârşire realizarea oricărui material publicitar. Despre albume de artă privind comorile acestui muzeu nici nu mai poate fi vorba, din păcate, în acest context economic nefericit.

- De ce credeţi că mai nimeni nu e interesat într-o masivă publicitate a acestui muzeu, în aşa fel încât vizitatorii să fie foarte numeroşi, mai ales printre tineri?
- La Bran, punctul maxim de interes este Castelul Bran, de foarte multă vreme. Asta nu înseamnă că Muzeul Vama Medievală Bran nu are turişti, ba din contră. Sunt puţine muzee în ţară care se pot lăuda cu numărul mare de turişti pe care continuăm să îl avem, chiar şi în această situaţie de criză. Impresiile pe care turiştii le consemnează în cartea de onoare a muzeului sunt dintre cele mai favorabile şi onorante, dovedind că patrimoniul de calitate şi modul de expunere a acestuia în clădirile Vămii Medievale merită atenţia turiştilor români şi străini.

- Dupa atâţia ani petrecuţi la conducerea unui muzeu, ce socotiţi că lipseşte şi ar trebui făcut de urgenţă la nivel naţional în acest domeniu?
- Este dificil de răspuns. Lipseşte cu desăvârşire o strategie coerentă şi aplicată la nivel central şi local privind promovarea - în interes turistic - a tuturor valorilor de patrimoniu expuse în muzeele din ţară. Din păcate, foarte puţini oameni mai sunt interesaţi de muzeele din ţară, mă refer aici şi la turişti (de toate vârstele) şi la unele autorităţi. Exemplele negative sunt numeroase în acest sens. Lipsa fondurilor necesare restaurării monumentelor istorice, reamenajării unor moderne expoziţii muzeale şi promovării acestor muzee adânceşte dezinteresul publicului şi al autorităţilor.

- V-ati susţinut teza de doctorat cu Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX-XX), o teză despre toate castelele şi palatele nobilimii române, majoritatea lăsate în paragină. Când va aparea cartea?
- Anul acesta, spre toamnă. Cartea este un album monografic de 526 pagini, 24x28 cm, full-color, foarte costisitor. Va apărea la Editura Oscar Print, în condiţii tipografice de excepţie. Sper să trezească acelaşi interes ca şi celelalte cărţi ale mele dedicate reşedinţelor şi familiilor boiereşti din România.

- Ştiu că lucraţi de mulţi ani la un volum de interviuri ample cu reprezentanţii elitelor române care au mai rămas în viaţă. Nu socotiţi că această carte ar trebui să apara mai repede, cât aceşti oameni care au contribuit la imaginea Romaniei mai sunt încă în viaţă?
- Aveţi dreptate. Volumul - intitulat Boierii de altădată. Amintiri din vremea lor - este în lucru şi va apărea, sper, anul viitor. Aceste 21 de interviuri (unele foarte ample) cu descendenţii boierimii române (Elisaveta Safta Varlam, Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, Olga Racoviţă, Radu Miclescu, Radu Beldiman, Ioana Racottă, Ştefan Racoviţă, Despina Sayn-Wittgenstein, Georgeta Hariton, Mihai Dim. Sturdza, Dimitrie Callimachi, Alexandra Callimachi-Reininger, Ileana Moţoiu, Johnny Boxshall, Dan Emanoil Dobreanu, Irina Rişcuţia, Petre Rosetti, Tutu George Georgescu, Măriuca Vulcănescu, Dan Nasta, Istrate I. Micescu) vor rămâne o mărturie unică despre lumea boierească de altădată. Din păcate, mulţi dintre cei intervievaţi au trecut în lumea umbrelor înainte de apariţia acestui volum.