Exclusiv online: Consultanţii fiscali: Normele pentru Codul Fiscal contrazic ordonanţa pe care încearcă să o clarifice

Autor: Claudia Medrega 30.07.2010

Consultanţii fiscali apreciază că proiectul de norme pentru aplicarea recentelor modificări la Codul Fiscal, prin care a fost extinsă baza de impozitare, are nevoie de îmbunătăţiri în condiţiile în care apar probleme de aplicare şi chiar contradicţii faţă de ordonanţa pe care încearcă să o clarifice.

Guvernul a decis miercuri ca normele metodologice să nu fie deocamdată adoptate, ci prezentate în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor, urmând să fie aprobate luni, 2 august.


"Forma actuală a normelor necesită o revizuire atentă şi cred că decizia de amânare a aprobării lor este una corectă.Ţinând cont însă de problemele pe care le ridică, ar fi bine ca Guvernul să ia în considerare amânarea aplicării art III din OUG nr. 58/2010 până la 1 septembrie 2010 pentru a avea timp să analizeze mai bine implicaţiile şi să clarifice aspectele de legalitate şi de aplicare practică", a declarat Emilian Duca, partener BDO Tax, precizând că exprimă punctul de vedere personal.

Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran, apreciază că normele contrazic chiar litera ordonanţei de urgenţă.

Ce spun normele despre drepturile de autor

Prin modificările efectuate recent asupra Codului Fiscal, Guvernul a stabilit că orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit şi contribuţii individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj, baza de calcul la care se aplică aceste contribuţii fiind de cinci salarii medii brute pe economie.

Lucian Barbu, Manager NNDKP Consultanţă Fiscală, spune că, în principiu, cei care optează să-şi desfăşoare activitatea în mod independent, incluzând şi persoanele cu activitate de creaţie care realizează venituri din drepturi de autor, nu ar trebui să plătească asigurări sociale ca şi un angajat.

"O relaţie de angajare conferă anumite avantaje stabilite prin Codul Muncii, cum ar fi stabilitatea, în timp ce persoanele care aleg să-şi desfăşoare activitatea în mod independent sunt dispuse să îşi asume un risc mai mare, şi prin urmare şi să plătească asigurări sociale mai mici decât un angajat. Acest principiu este respectat în majoritatea ţărilor europene, şi statul nu ar trebui să intervină şi să asimileze astfel de persoane unor salariaţi. Din acest punct de vedere, conceptual ar trebui să existe o diferenţiere", a explicat Barbu.

El a mai precizat că există aparente contradicţii între norme şi ordonanţa de urgenţă, cum ar fi de exemplu faptul că în cazul contribuţiei pentru asigurări de sănătate normele par să indice că obligaţiile se plătesc de către persoana asigurată, în timp ce conform OUG aceste obligaţii se reţin la sursă de către plătitorul de venit.

În privinţa contribuţiilor individuale, normele prevăd că în situaţia persoanelor care realizează lunar venituri de natură profesională, baza de calcul pentru asigurările sociale şi pentru asigurările pentru şomaj o constituie cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate lunar, din toate sursele de venit, în situaţia în care acest cuantum nu depăşeşte echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie. În caz contrar baza o reprezintă echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

În situaţia persoanelor care nu realizează lunar venituri de natură profesională, baza de calcul a contribuţiilor individuale o constituie cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate anual, din toate sursele de venit, în situaţia în care acest cuantum nu depăşeste echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie.

Conform normelor de aplicare a Codului Fiscal, veniturile din drepturi de autor vor fi incluse în categoria celor obţinute din activităţi independente, astfel încât impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii nu vor fi recalculate şi datorate solidar de către plătitor şi beneficiar.

Normele prevăd excluderea de la recalificarea ca activităţi dependente a activităţilor desfăşurate în mod independent şi care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi drepturilor conexe.
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal stabileşte că persoanele care au venituri din activităţi independente vor răspunde în solidar cu firmele cu care lucrează pentru contribuţiile sociale şi impozitele datorate, dacă banii încasaţi vor fi asimilaţi câştigurilor salariale.

Ordonanţa include şi o nouă prevedere, prin care Fiscul va avea posibilitatea să reconsidere o activitate ca fiind dependentă şi veniturile asimilate salariilor în funcţie de "orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii", definiţie care oferă o marjă de manevră largă inspectorilor fiscali.

Tot de la 1 iulie, cota de cheltuieli deductibile pentru venitul net obţinut din drepturi de proprietate intelectuală a fost redusă la jumătate, de la 40% la 20% din venitul brut, aceeaşi diminuare, de la 50% la 25% din venitul brut, fiind operată şi pentru venituri din crearea unor lucrări de artă monumentală.

Ce neclarităţi mai sunt în norme

Duca apreciază că definiţia "veniturilor de natură profesională" din norme este greu de înţeles din punct de vedere juridic şi economic.

"Practic, dintr-un condei, se desfiinţează articole întregi din legislaţia asigurărilor sociale şi se adaugă la lege prin introducerea unui criteriu arbitrar pentru definirea veniturilor profesionale: veniturile din alte activităţi decât cele dependente. Personal, mă aşteptam la o abordare consistentă cu prevederi similare din legislaţia existentă (din legislaţia bancară, de exemplu). Astfel, veniturile de natură profesională ar fi putut fi definite în funcţie de gradul lor de permanenţă / continuitate (data de durata contractelor) şi, în subsidiar, de ponderea veniturilor respective în totalul veniturilor realizate de persoanele fizice".

De asemenea, Duca susţine că nu se clarifică un aspect esenţial privind contribuţiile de asigurări sociale (pensii): care este cota datorată - cea de 10,5% (datorată de salariaţi) sau cea de 31,3% (datorată, potrivit legii 19/2000, de celelalte categorii de asiguraţi). "Diferenţa între un nivel de contribuţii sociale de 16,5% şi cel de 37,3% (estimare) nu este chiar de neglijat. Este inexplicabil de ce nu se clarifică ce se întâmplă cu celelalte contribuţii sociale - contribuţia la fondul de asigurări pentru accidente şi boli profesionale, contribuţia pentru concedii medicale".

Duca mai susţine că stabilirea plafonului maxim după cum persoana obţine venituri lunar sau nu, modifică din nou legea.

În plus, contravenţiile stabilite în Anexa la norme sunt nu numai exagerate dar în unele cazuri profund nedrepte, potrivit lui Duca.

"De exemplu, ce justificare poate avea amendarea unei persoane (între 2500 şi 5000 lei) care nu a declarat în termen de 3 zile că nu mai obţine venituri "de natură profesională" ? De la ce dată se calculează acest termen: de la data rezilierii contractului (daca există!), de la data respingerii materialului transmis spre publicare, de la comunicarea (verbală sau scrisă) a încheierii colaborării?".

Duca a mai adăugat că această sancţiune este şi ilegală întrucât a fost scăpat din vedere ultimul alineat al art III din OUG nr. 58/2010 care prevede că plătitorul de venit face plata acestor contribuţii şi nu beneficiarul venitului: "Obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor prevăzute la alineatul precedent revine plătitorului de venit, în conformitate cu prevederile legale în vigoare."

Ce încearcă să clarifice normele:

- Includerea în venituri din profesii libere a celor generate de desfăşurarea activităţilor în mod independent în condiţiile legii ca profesii reglementate, pentru societăţi comerciale sau alte entităţi reglementate potrivit legii să desfăşoare activităţi care generează venituri din profesii libere;
- Clarificarea încadrării veniturilor din drepturi de autor şi drepturile conexe, definite potrivit legii în categoria veniturilor din activităţi independente;
- Excluderea de la recalificarea ca activităţi dependente, a activităţilor
desfăşurate în mod independent în condiţiile legii care generează venituri din profesii libere, precum şi a drepturilor de autor şi drepturilor conexe, definite potrivit legii;
- Definirea, în sens fiscal, a noţiunii de reorganizare a unei activităţi
independente;
- Determinarea normei anuale de venit pentru activităţile independente, în condiţiile aplicării criteriilor de corecţie la plafonul minim;
- Includerea în venituri impozabile din salarii a contravalorii tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor cadou, tichetelor de vacanţă, precum şi a plăţilor compensatorii şi ajutoarelor, acordate potrivit legii speciale;
- Deducerea sumelor plătite direct de angajat, reprezentând contribuţii la fondurile de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii;
- Stabilirea bazei de calcul asupra căreia se aplică cota de impozit de 16%, în cazul veniturilor sub formă de dobânzi;
- Modalitatea de determinare a impozitului trimestrial/anual pe câştigul realizat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise precum şi de reportare a pierderii înregistrate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2010.