Entuziasm redus pentru noul brand de ţară turistic al României, “explore the Carpathian garden”

Identitatea brandului turistic de ţară, un proiect de 900.000 de euro, a fost dezvăluită oficial ieri la Shanghai, logo-ul prin care se va promova destinaţia turistică România fiind reprezentant de o frunză verde cu albastru iar sloganul fiind "explore the Carpathian garden".

Expaţii din turism, jurnaliştii internaţionali şi consultanţii în branding susţin că identitatea verbală şi vizuală a brandului nu incită turiştii să vină în România.

"Sloganul implică o anumite cunoştinţe de geografie europeană şi de aceea cred că în afara spaţiului european va avea o atracţie scăzută. Pentru cei care cunosc însă munţii Carpaţi, sloganul nu oferă nimic suprinzător sau nou. Personal, nu percep acest slogan ca fiind unul ce mă inspiră sau care mă invită să vizitez România", a declarat Rita Rudusa, o ziaristă din Letonia.

O altă ziaristă, Nadya Marinova din Bulgaria, a spus că sloganul nu o convinge să vină în România, unde nu a mai fost niciodată. "Sună bine, însă nu îmi spune nimic acest slogan", a precizat Marinova, care asociază România cu Dracula.

Nici expaţii care lucrează în România nu se arată impresionaţi de identitatea verbală şi vizuală a brandului de ţară.

Şeful unei mari agenţii de turism, care a dorit să rămână anonim, a transmis că, în opinia lui, sloganul nu reprezintă România. "Munţii Carpaţi nu sunt atât de cunoscuţi în străinătate şi nu reprezintă o resursă naturală pe care o are doar România. Din moment ce România are Delta Dunării şi alte frumuseţi naturale unice, de ce să ne limităm la munţii Carpaţi? Iar dacă sloganul promite "garden- grădină", turiştii se aşteaptă să găsească aici facilităţi pe care România încă nu le oferă, cum ar fi drumuri pe care să te deplasezi", a spus el.

Expatul ce conduce un business în turism crede însă că verdele ales pentru a ilustra logo-ul este potrivit, reprezintă o culoare ce este asociată de obicei cu "eco mâncare, hoteluri, peisaje".

Brandul turistic de ţară a fost realizat de asocierea formată din THR şi Taylor Nelson, care a câştigat licitaţia pentru realizarea brandului turistic în urma depunerii ofertei cu preţul cel mai mic, respectiv 900.000 de euro. Aceştia au realizat brandul turistic după ce au intervievat telefonic 10.000 de persoane în vederea testării percepţiei turiştilor români şi a celor străini asupra destinaţiei România.

Concluziile cercetărilor de piaţă au evidenţiat că cele mai competitive şase produse turistice ale României sunt circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele de tip city break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness.

"În acelaşi context s-a stabilit că principalele avantaje competitive ale României sunt natura şi peisajele neatinse (lanţul Carpaţilor, Delta Dunării), unicitatea patrimoniului cultural, precum şi autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă", potrivit reprezentanţilor Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale.

Ţările în care va fi promovat brandul turistic sunt Austria, Germania, Anglia, Irlanda, SUA, Ungaria, Franţa şi Italia. Crearea şi promovarea brandului turistic, finanţate din fonduri europene, fac parte dintr-un proiect de promovare a potenţialului turistic al României, pentru care sunt alocaţi 75 milioane de euro până la finalul anului 2013.

Dacă străinii se arată nemulţumiţi de identitatea brandului turistic de ţară, românii au păreri împărţite. Cititorii ZF au postat opiniile lor vizavi de brandul turistic pe site-ul www.zf.ro.

Unul dintre cititorii ZF spune că sloganul este "extraordinar" dacă ne gândim la ce sugerează cuvântul grădină: "ceva mirific, sfânt". Pe de altă parte, un alt cititor este de părere că "turiştii se vor chinui cu harta în mână să ajungă în grădină" având în vedere că România nu are infrastructură.

"Părerea mea este că va fi o reclamă la sărăcie (...) fără indicatoare şi fără drumuri, turiştii care vor veni le vor spune altora să nu mai vină. Mai întâi trebuie să facem infrastructură şi după aceea reclamă".

Mai mult, cititorul Ciprian Buşca se întreabă dacă ştie cineva că în munţii Carpaţi nu sunt plăcuţe care te ghideze pe trasee şi că la poalele munţilor nu se poate ajunge pe o autostradă, aşa cum se întâmplă în alte ţări.

Daniela, o altă cititoare ZF, crede că alegerea sloganului "explore the Carpathian garden" a fost foarte bună în condiţiile în care munţii Carpaţi oferă o mare diversitate de resurse naturale pe care turiştii străini ce trăiesc în mari oraşe le-ar aprecia. "Sigur, nu sunt munţii Alpi (...) Cine vrea Alpi, va merge acolo, unde au si drumuri si altă infrastructură".

Logo-ul plagiat?

Surse din piaţă afirmă că unul dintre elementele logo-ului brandului de ţară, care reprezintă o frunz?, este aproape identic ca formă şi culoare cu logo-ul unui proiect englezesc de autobuze ecologice. Întrebată dacă logo-ul brandului de ţară a fost preluat de pe internet, Elena Udrea, ministrul turismului şi al dezvoltării regionale, a spus că nu ştie cum s-a lucrat la acest brand, care a fost predat ministerului odată cu drepturile de autor.

"Din punctul nostru de vedere suntem în deplină legalitate. N-aş putea eu să vă răspund cum s-a lucrat la acest brand, dar avem garanţia că cei care au creat brandul sunt responsabili şi au respectat toată legislaţia", a spus Udrea, citată de Mediafax. Ea a mai precizat că brandul va atrage străinii prin circuite şi prin programe specifice unui turism activ.

"De aceea culorile brandului sunt proaspete, verdele reprezintă prospeţimea, albastrul reprezintă sănătatea apei prin spa, iar galbenul ospitalitatea", a declarat Udrea.

Ştefan Liuţe, director de strategie al companiei de branding Grapefruit susţine că principala problemă nu e o identitate de brand, mai bună sau mai slabă, ci deficitul de competenţă de management de brand din instituţia beneficiară. «Pentru ca un brand să aibă succes pe termen lung, trebuie să existe manageri buni nu doar la prestator (consultant), ci şi la beneficiar, care e responsabil cu alegerea celor mai bune variante şi cu managementul pe termen lung al brandului (zeci de ani). Deficitul acesta de competenţă riscă să ducă pe termen lung la cheltuirea sub-optimă a celei mai mari părţi din bugetul proiectului, care va fi subiectul unei viitoare licitaţii", a spus el.