România este singura ţară din Est cu scădere economică în 2010. Cum am ajuns aici?
Ultima prognoză a Guvernului este -1,9% PIB pentru 2010. Nici Guvernul şi nici Banca Naţională nu au fost în stare să-şi dea seama la timp că urmează recesiune şi anul acesta. De aceea, bugetul a fost construit greşit.
Guvernul se aşteaptă în prezent la o scădere cu 1,9% a
Produsului Intern Brut în 2010, a declarat la sfârşitul săptămânii
trecute ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu. Ungaria, ţările
baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Bulgaria au ieşit
sau nici nu au fost în recesiune.
România urmează astfel să înregistreze anul acesta cea mai proastă
evoluţie economică din Europa Centrală şi de Est, cu toate că pe
parcursul anului trecut cei mai înalţi oficiali ai ţării au repetat
foarte des că în 2010 vom ieşi din recesiune.
Astfel, cei trei cei mai importanţi oameni din statul român,
preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi guvernatorul
Mugur Isărescu, au spus în tot decursul anului 2009 că în a doua
parte a anului 2010 economia va reveni pe creştere.
Mai mult, oficialii BNR au insistat până la jumătatea anului trecut
că nici în 2009 nu va fi scădere a economiei. Prognozele de
creştere economică s-au deteriorat rapid de la începutul anului,
punând sub semnul întrebării construcţia bugetului pe o creştere de
peste 1% din PIB, acceptată fără niciun fel de semn de întrebare
atât de BNR, cât şi de FMI.
Construcţia bugetului s-a bazat pe creştere economică, dar cum
aceasta nu a venit, Guvernul a fost nevoit să reducă cu 25%
salariile din sistemul bugetar şi să majoreze TVA de la 19% la 24%,
pentru a se putea încadra în cheltuielile deja făcute de la
începutul anului. Dacă bugetul ar fi fost construit mult mai
conservator, eventual pe o scădere a PIB, măsurile de restructurare
ar fi trebuit luate la începutul anului, iar impactul asupra
economiei ar fi fost mult mai redus. Din acest punct de vedere,
se pune întrebarea la ce bun există zeci de angajaţi ai Comisiei de
Prognoză din cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi departamente
speciale de prognoză în cadrul Băncii Naţionale.
Prognoza oficială a trecut de la o creştere a PIB de 1,3% la
începutul anului la o scădere de 0,5% la sfârşitul lunii mai şi
-1,9% în prezent. Şi încă anul nu s-a terminat.
Analiştii estimează în prezent o scădere economică cu 2,5%-3%, în
condiţiile în care în urmă cu două trimestre majoritatea se
aşteptau la o revenire uşoară după recesiunea de anul trecut,
bazându-se pe ipoteza că revenirea din zona euro va duce la
relansarea economiei româneşti prin exporturi.
Erste Group anticipează o scădere cu 3% a economiei în 2010,
România fiind în viziunea analiştilor băncii austriece singura ţară
membră a UE din Europa Centrală şi de Est care va înregistra o
contracţie a PIB. În Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria austriecii
prognozează o creştere economică între 0,9% şi 2,5%, susţinută în
principal de exporturi.
ING Bank, Raiffeisen şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD) văd, de asemenea, o contracţie cu 3% a economiei
româneşti, în timp ce analiştii UniCredit se aşteaptă la o scădere
cu 2,5%. Şi britanicii de la Capital Economics şi-au revizuit
recent prognoza de creştere a economiei româneşti la -2,5%.
Estimarea oficială privind evoluţia economiei anul acesta şi anul
viitor vor fi făcute publice săptămâna aceasta la finalul vizitei
FMI.
Misiunea FMI în România vizează o nouă revizuire a acordului
stand-by încheiat anul trecut, în vederea adoptării unor măsuri
care să ajute economia să iasă din recesiune.
"Spre deosebire de ultima revizuire a acordului, care s-a
concentrat pe un pachet de măsuri de consolidare fiscală,
discuţiile actuale vizează problema relansării şi a creşterii
competitivităţii economiei româneşti după revenirea din recesiune",
notează Eugen Şinca, analist în cadrul BCR.
Şi premierul Emil Boc a admis ieri că scăderea economică va fi mai
mare decât nivelul anticipat din cauza deciziei Curţii
Constituţionale care a respins tăierea cu 15% a pensiilor, forţând
astfel majorarea TVA şi din cauza inundaţiilor care au afectat o
parte a culturilor agricole.
"Este posibil să fie mai mare decât cea previzionată pentru cel
puţin două cauze. În primul rând, faptul că am fost obligaţi,
datorită deciziei Curţii Constituţionale, să umblăm la TVA. În al
doilea rând, datorită inundaţiilor. Şi, în al treilea rând, şi al
contextului economic şi mondial în care încă ne aflăm în momentul
de faţă", a declarat Boc, citat de Mediafax.
Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu,
declara anterior că trecerea la o estimare de creştere a
economiei la una de scădere se datorează deteriorării contextului
internaţional dificil şi faptului că revenirea investiţiilor
private nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor din urmă cu şase
luni.
Anul trecut, economia a trecut printr-o recesiune severă şi s-a
contractat cu 7,1%, în timp ce în primul trimestru din 2010
scăderea anualizată a fost de 2,6%. Cu excepţia industriei, care a
crescut cu 4,2%, toate celelalte sectoare au rămas în teritoriul
negativ. Consumul privat, care are cea mai mare contribuţie la
formarea PIB, a scăzut cu 4%, iar măsurile de austeritate fiscală
ar putea accentua această tendinţă, în condiţiile în care oamenii
vor rămâne cu mai puţini bani de cheltuit.