Cine este Viktor Orban, politicianul care a refuzat să mai înghită pastila amară a austerităţii prescrisă de FMI

Premierul ungar a făcut un lucru pe care puţini dintre omologii săi din regiune ar avea tăria să îl facă: a trântit uşa în nas reprezentanţilor FMI, care în urmă cu aproape doi ani i-au salvat ţara de la un faliment naţional printr-un împrumut de 20 de miliarde de euro (la care a participat şi UE şi Banca Mondială).

Viktor Orban a fost deranjat nu de ţinta de deficit de 3,8% din PIB impusă de reprezentanţii FMI, pe care a promis să o respecte în continuare, ci de modul în care i s-a cerut să ajungă acolo. Organizaţia cu sediul la Washington a vrut măsuri de austeritate, Orban nici nu a vrut să audă.

Majoritatea declaraţiilor date de şeful exe­cutivului de la Budapesta după suspendarea negocierilor cu FMI şi UE au avut în spate aceeaşi idee: nimeni nu ne poate dicta ce să facem în ţara noastră. Iar acest patriotism economic este împărtăşit şi de ungurii de rând. "Nimeni nu poate decide în locul nostru ce să facem cu economia ungară. Un stat trebuie să fie suveran", crede Agnes Naray-Szabo, o profesoară de liceu în vârsta de 26 de ani.

Conform cotidianului de business The Wall Street Journal, Orban a ţinut să fie întotdeauna la curent cu discuţiile reprezentanţilor Un­gariei cu Fondul Monetar Internaţional. "Chiar şi cele mai mici detalii trebuia să treacă mai întâi pe la el spre aprobare", a spus o sursă apropiată. Orban a respins toate pro­punerile FMI şi UE, a adăugat aceeaşi persoană.

Un alt motiv pentru care Orban nici nu a vrut să audă de opţiunile puse pe masă de FMI a fost că a ajuns la putere după ce a promis că va renunţa la măsurile de austeritate adoptate de guvernul tehnocrat condus de Gordon Bajnai.

Drum cu obstacole

Relaţiile lui Orban cu oficialii FMI au fost încă de la început reci. La mai puţin de două săptămâni după ce a fost ales, Orban declara că guvernul său va negocia cu Fondul Monetar Internaţional un nou program economic, însă nu va permite să i se dicteze termenii acestuia.

"Din punctul meu de vedere, nici FMI, nici Uniunea Europeana nu sunt superiorii noştri, iar noi nu suntem subordonaţii lor", declara el la sfârşitul lunii aprilie. "Dacă recurgem la susţinerea lor, trebuie să negociem cu ei şi o vom face. Nu vom accepta directive, ci dorim un program economic în care să îi avem drept parteneri."

Determinarea şi curajul l-au costat pe Orban "prietenia" cu FMI şi UE, însă el continuă să se menţină ferm pe poziţie, afirmând că Ungaria poate supravieţui şi fără ajutorul celor doi parteneri dacă este nevoit să aleagă întrei ei şi planurile sale de a readuce economia pe creştere şi de a crea noi locuri de muncă. Conservatorii au promis un milion de noi locuri de muncă în următorul deceniu.

"Este o luptă pentru libertate economică", a declarat un oficial din cabinetul lui Orban. "Ne recâştigăm independenţa."

Atât UE, cât şi FMI au fost nemulţumite de planurile lui Orban de reducere a impozitelor pe salarii şi de simplificare a cadrului fiscal aplicat veniturilor în următorii patru până la şase ani. Cele două organizaţii doreau însă impunerea de noi măsuri de austeritate.

Motivul rupturii se pare însă că a fost decizia autorităţilor de la Budapesta de a nu regândi suprataxarea sistemului bancar şi reducerea salariului guvernatorului băncii naţionale.

Ungaria - un model pentru alţii?

Rolul Ungariei de "elev model" a fost însă luat rapid de alte state mai docile, precum Grecia, România sau Ucraina. "Această situaţie ar putea crea precedent pentru alte state", este de părere Mark Weisbrot economist la Centrul de Cercetare Economică şi Politică de la Washington şi un critic al FMI. "Aceste politici trebuie construite cu mai multă flexibilitate şi trebuie gândite raţional."

Ungaria a primit sprijinul instituţiilor internaţionale în 2008, când din cauza crizei financiare mondiale a fost la un pas de a intra în incapacitate de plată. Atunci, UE şi FMI au oferit statului situat la vest de România 20 de miliarde de euro.

Ungaria, a cărui datorie publică a urcat aproape de 80% din PIB, nu a reuşit atunci să strângă bani pe pieţe pentru că investitorii s-au arătat neîncrezători în abilitatea statului de a-şi onora obligaţiile financiare.

Celelalte două administraţii ma­ghiare ce au guvernat înaintea lui Orban au adoptat măsuri de austeritate dure pentru a intra în graţiile FMI.

Mai mult, fostul guvern a promis o ţintă de deficit de 3,8% din PIB pentru 2010 şi de 3% pentru 2011.

Guvernul lui Orban insistă că va reuşi să nu depăşească ţinta. Modul în care va reuşi această performanţă nu este însă problema FMI, spun oficialii maghiari.

Orban a ajuns un lider contestat şi totodată elogiat în întreaga lume. El a ajuns însă pentru prima oară în atenţia publică când a cerut retragerea trupelor ruseşti din Ungaria, în primele momente ale tranziţiei statului dinspre comunism spre democraţie. În 1998 el devenea cel mai tânăr premier din Europa, la 35 de ani, după ce Fidesz câştiga alegerile.

CV Vikton Orban

• Născut pe 31 mai 1963, Orban este liderul partidului conservator Fidesz.
• În prezent este primul-ministru al Ungariei. El a mai ocupat funcţia şi în perioada 1998-2002.
• Cariera sa politică începe în 1988, fiind unul dintre membrii fondatori ai partidului Fidesz.
• În 1989 a cerut retragerea trupelor ruseşti din Ungaria şi instalarea democraţiei.
• Doar un an mai târziu ajunge membru al parlamentului şi liderul formaţiunii Fidesz.
• Anterior, timp de doi ani a ocupat poziţia de sociolog la Institutul de Training în Management din cadrul ministerului agriculturii.
• A studiat dreptul la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta, unde a absolvit în 1987.
• A obţinut o bursă de la fundaţia Soros şi a studiat jumătate de an la Oxford.

Ce s-a întâmplat după ruperea de FMI

• Forintul maghiar s-a depreciat doar două zile, pentru ca ulterior să îşi revină.
• În prezent cursul de schimb este de 281,93 forinţi pentru un euro.
• Şi bursa a avut o evoluţie similară, depreciindu-se imediat după ruptură, însă revenind pe creştere după doar o zi.
• La sfârşitul lunii iulie, Ungaria a realizat o emisiune de titluri prin care a atras 57,5 mld. forinţi (200 mil. euro), peste suma de 50 mld. forinţi avută în vedere.
• Cererea investitorilor a depăşit de aproape trei ori volumul licitat. Guvernul s-a împrumutat însă cu o dobândă uşor superioară celei din emisiunea anterioară.
• Ungaria a înregistrat o scădere a ratei şomajului în perioada aprilie-iunie, de la 11,4% la 11,1%, confirmând promisiunile lui Orban. Premierul se bucură de popularitate în rândul maghiarilor care îi susţin decizia.
• Analiştii au apreciat decizia autorităţilor de la Budapesta şi spun că ar putea fi creat un precedent pentru celelalte state cu care Fondul Monetar Internaţional deţine acorduri.
• Orban se aşteaptă la scăderea ratingurilor de ţară după eşecul discuţiilor cu FMI şi UE. Orice scădere a ratingului va duce la o "turbulenţă temporară", urmată de o stabilizare a forintului, în viziunea premierului ungar.