Doar unu din trei absolvenţi de MBA devine antreprenor

Numai unu din trei absolvenţi de programe de MBA din România şi-a deschis o afacere proprie imediat după finalizarea programului, majoritatea optând fie să rămână la angajatorul de dinainte, fie să lucreze într-o altă companie, dar pe o poziţie din middle sau top management. Motivul?

"Antreprenoriatul este o opţiune după absolvirea unui MBA, însă nu este obligatoriu. Sunt absolvenţi care preferă să lucreze ulterior în top managementul companiilor mari, să nu uităm că printre cei mai mari angajatori de absolvenţi de MBA din România se află companii de talie internaţională precum Vodafone sau Raiffeisen Bank", susţine Bob De Man, managing partner al companiei de consultanţă în restructurare De Man Business Development, şi absolvent al programului de MBA din cadrul şcolii de afaceri INSEAD, una dintre cele mai bune şcoli de business din lume şi preşedintele asociaţiei de absolvenţi INSEAD din România.

"Din experienţa noastră, cel puţin din ultimele patru generaţii de absolvenţi de programe de MBA, 30% au reuşit să-şi deschidă o afacere imediat după absolvire, însă succesul celor care şi-au deschis afaceri în această perioadă urmează să se vadă abia în anii următori", spune Adriana Duţescu, director al programului de MBA Româno-Canadian, care funcţionează de 15 ani pe piaţa locală şi care are până în prezent aproximativ 870 de absolvenţi. Românii continuă să se înscrie la programe de MBA şi în acest an, însă numărul candidaţilor este mai redus, întrucât multinaţionalele şi-au mai redus din bugetele destinate dezvoltării angajaţilor.

Aproximativ 3.000 de manageri români au absolvit programe de MBA şi Executive MBA locale, iar numărul lor continuă să crească cu aproximativ 300 de absolvenţi în fiecare an. Dintre aceştia, numai o treime au "curajul" de a-şi deschide o afacere proprie, ceea ce este normal, în opinia lui Oliver Olson, program director al şcolii de afaceri Maastricht School of Management.

"Este mai probabil ca absolvenţii de programe de Executive MBA să înceapă un business propriu după absolvire, pentru că ei au deja o experienţă mai mare şi sunt mai încrezători în ceea ce priveşte iniţierea unei afaceri, ştiu ce riscuri îşi asumă şi au suficiente resurse pentru a începe. În schimb, studenţii la programe de MBA sunt mai tineri şi, de regulă, îşi doresc să ajungă în funcţii de conducere în companii multinaţionale", spune Olson.

Dragoş Cabat, 43 de ani, managing partner la firma de training şi consultanţă în management în domeniul financiar-bancar Financial View, a fost student în prima promoţie a programului de MBA Româno- Canadian şi s-a numărat printre primii analişti financiari care au obţinut calificarea în domeniul financiar CFA, recunoscută ca fiind cea mai bună la nivel internaţional. El a devenit antreprenor abia în 2008, când a înfiinţat Financial View alături de Cătălin Dumitrescu.

"Paradoxal, mulţi din absolvenţii de MBA nu au reuşit să fie antreprenori de la început, ci au continuat să lucreze pentru alţii pentru o perioadă. Cu toate acestea, cursurile unui program de MBA îţi deschid mintea, te ajută să vezi şi să înţelegi mai bine cum se conduce o companie, cum funcţionează şi departamentul de vânzări, dar şi cel financiar sau de marketing", spune Cabat, care a lucrat după finalizarea programului în firmele de brokeraj Intervam şi Demir Securities, după care a lucrat la băncile comerciale UniCredit, OTP Bank sau Citibank.

De regulă, cei care se înscriu la programe de MBA nu ştiu dacă după absolvire îşi vor deschide o afacere sau chiar dacă vor lucra pentru o altă companie. Un lucru este cert: trebuie să obţină o poziţie mai bună, pentru că un program de MBA oferă posibilitatea absolvenţilor să-şi schimbe sectorul de activitate, întrucât aceştia dobândesc o viziune mai largă asupra businessului.

"După ce am terminat MBA-ul, eu am lucrat un an la firma de consultanţă McKinsey, după care m-am dus în antreprenoriat, unde am făcut consultanţă timp de trei ani, în următorii doi ani am lucrat la Rompetrol, după care m-am întors din nou în antreprenoriat", spune De Man, care în prezent conduce un business propriu de consultanţă pentru restructurare alături de alţi doi absolvenţi români de MBA la INSEAD.

"Imediat după absolvirea programului, m-am dus la McKinsey, pentru că mi-au făcut o ofertă foarte bună şi nu aveam nimic de pierdut, mai ales că ei au fost cei care m-au contactat", explică De Man.

De ce se înscriu la MBA

Românii care se înscriu la programele de MBA vor să obţină, de regulă, poziţii mai bune în companiile în care lucrează sau să fie recrutaţi de către multinaţionale, unde li se oferă posibilitatea de promovare.

"Am vrut să fac un MBA pentru că aveam nevoie de o viziune mai largă asupra afacerii. Funcţia pe care o targetam era cea de conducere a departamentului de project management, pe care am dobândit-o imediat după absolvirea programului, însă promovarea nu s-a datorat numai programului", susţine Honoria Sauciuc, project management director al furnizorului de soluţii şi servicii IT Romsys, care a absolvit cursurile programului de MBA Româno- Canadian.

Şi Alexandru Massaci, director al departamentului de impozit pe venitul persoanelor fizice şi coordonator al grupului Private company services din cadrul companiei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC), a rămas să lucreze în cadrul aceleiaşi companii şi după absolvirea programului de MBA.

"În 17 ani de când lucrez în cadrul PwC, am participat la zeci de cursuri şi programe de specialitate, însă niciun program foarte specializat nu te ajută să înţelegi businessul ca un antreprenor, aşa cum înveţi la un MBA", spune Massachi absolvent al aceluiaşi program.

Cât mai costă să faci un MBA pe criză

Furnizorii de programe de MBA de pe piaţa locală au început să mai reducă din taxele de şcolarizare pentru programe, odată ce angajatorii şi-au mai redus din bugetele destinate dezvoltării angajaţilor.

"În 2009, mai bine de 70% din studenţii înscrişi la MBA şi-au susţinut singuri costurile pentru program. Numărul românilor care îşi vor autofinanţa programul va creşte în continuare, întrucât angajatorii adaugă din ce în ce mai multe clauze în contractele de muncă pentru cei cărora le oferă o parte din taxa de şcolarizare şi încep să le seteze indicatori de performanţă nerealişti", adaugă Duţescu. Programul MBA Româno-Canadian, oferit de Bucharest School of Management în parteneriat cu Telfer School of Management din cadrul University of Ottawa, va acorda discounturi pentru companiile şi pentru angajaţii care se înscriu în acest an la program. Astfel, preţul programului în 2010 este de 11.500 de euro, cu 2.000 de euro mai mic faţă de anul trecut şi poate ajunge până la 9.500 de euro per angajat în cazul în care compania înscrie mai mult de 3 angajaţi la program.

Cei care nu-şi permit să acopere taxele pentru un program de MBA pot opta pentru un program de pre-MBA, care costă 5.450 de euro plus TVA pentru fiecare participant. Acest program este oferit de firma de training Human Invest şi Maastricht School of Management şi va începe în luna septembrie.