Test Auto ZF: Mazda6 facelift, alternativa niponă

Vânzările maşinilor de clasă medie au scăzut în prima jumătate a acestui an cu aproape 30%, pe o piaţă care a înregistrat un declin de 25%. Pe acest segment, din care există un segment de clienţi care se reorientează către SUV-uri datorită gărzii la sol mai mari şi a sistemului de tracţiune integrală. Dar SUV-urile nu vor oferi acelaşi comportament rutier şi nici acelaşi consum.

Pe acest segment revine Mazda cu noul 6 facelift. Modelul nu mai are sub capotă dieselul de 2,0 litri şi 140 CP ci unul de 2,2 litri, disponibil în trei trepte de putere - 129 CP, 163 CP şi 185 CP. Dacă ar fi să încadrăm Mazda6 în clasa medie ar trebui poziţionată uşor peste limuzinele europene precum VW Passat, Citroen C5 , dar totuşi sub "triada" germană - Seria 3, A4 şi C-Klasse.

La exterior japonezii au redesenat grila frontală, farurile şi proiectoarele de ceaţă. Avem şi jante noi de 17 şi 18 inchi mai uşoare cu un kilogram faţă de modelul anterior.

La interior observăm cele mai importante modificări. Dacă la modelul lansat în urmă cu trei ani interiorul nu punea accent foarte mult pe calitate, încadrându-se undeva în în media segmentului, acum avem de-a face cu un upgrade. Interiorul este mai elegant, materialele de o calitate mai bună. Avem noi comenzi pentru climatizare, mânere noi pe portiere şi noi finisări pe negru.

În plus avem şi un nou volan multifuncţional preluat de la CX-7 - unde fiecare buton acum dispune de o singură funcţie.

Cu toate că sub capotă se regăseşte un diesel de 129 CP şi 340 Nm (spre comparaţie, dieselul de 2,0 litri de pe un VW Passat care dispune de 170 CP, are un cuplu de 350 Nm), acesta pare mult mai sprinten decât o arată cifrele. Este efectul unui motor mai mare - de 2,2 litri dar şi a turbinei care oferă un cuplu mai ridicat încă de la turaţii joase. Fară să ne uităm pe cifre am putea spune fără probleme că avem sub capotă cel puţin 140 CP, în timp ce consumul nu sare de 6 litri/100 km în extraurban decât dacă se adoptă un stil de condus mai "dinamic".

Şasiul maşinii a fost de asemenea îmbunătăţit pentru a oferi o mai bună stabilitate şi un confort mai ridicat faţă de modelul anterior. Din acest punct de vedere ţinuta de drum este una care s-ar putea încadra în topul segmentului. Direcţia oferă exact feedbackul de care ai nevoie iar caroseria nu se înclină aproape deloc pe viraje, ceea ce într-un fel te "încurajează" să mergi şi mai sportiv.

Ceea ce am putea critica la maşina testată este ambreiajul. Acesta cuplează foarte jos, imediat cum eliberezi pedala, care de asemenea este tare. Poate pentru o maşină de "doar" 129 CP ne-am fi dorit setări mai confortabile. Dar odată ce te obişnuieşti cu ambreiajul sport nu mai există probleme. În plus, avem o cutie de viteze cu şase trepte precisă şi bine etajată, exact cum te-ai aştepta de la o japoneză.

Preţul modelului testat, în versiunea de echipare TE Plus cu dieselul de 2,2 litri 129 CP porneşte de la puţin peste 27.000 de de euro, cu TVA inclus. Echiparea include sistem audio BOSE cu CD-Changer, opt incinte acustice, faruri bi-xenon, jante de 17 inchi, climatizare automată, scaune încălzite, senzori de parcare faţă-spate şi sistemele ABS, EBD, DSC şi EBA. Dezavantajul motorizării îl constituie faptul că depăşeşte pragul de 2,0 litri ceea ce îl încadrează într-o altă grilă de impozitare, în timp ec puterea motorului de 129 CP este atinsă de alţi constructori cu un motor de cilindree mai mică, de 1,8 sau 1,9 litri. Pe de altă parte, acest motor poate fi livrat şi în versiunea de 185 CP - care îi accentuează caracterul sport, iar ca raport preţ/echipare/putere există versiunea de 163 CP cu echiparea sport GTA la un preţ de 28.000 de euro.