Ce şanse are statul să-şi sporească veniturile supraimpozitând averile de peste 500.000 de euro

Coaliţia de guvernare ar fi urmat să ia ieri în discuţie supra­im­po­zitarea averilor mari - întrucât Guvernul şi-a exprimat intenţia de a emite un astfel de act normativ până la mijlocul lunii - însă discuţia nu a mai avut loc. Problema ar putea fi ridicată în şedinţa de guvern de mâine.
Analiştii financiari califică măsura drept una populistă şi spun că, chiar dacă ar fi adoptată, nu va avea efectul scontat.
Potrivit proiectului citat, vor fi supraimpozitate bunurile imobile (casele şi terenurile), iar dintre bunurile mobile, aero­navele, ambarcaţiunile şi autoturismele. Nu vor fi însă supraimpozitate activele finan­ciare sau deţinerile la companii, chiar dacă acestea depăşesc 500.000 de euro. În schimb, nu se va ţine cont de datoriile pe care le are o persoană a cărei "avere afişată" depăşeşte 500.000 de euro.
"Am exclus conturile bancare pentru că ar fi avut un efect într-o altă parte a economiei - dacă le suprataxez pleacă banii din bănci şi creează probleme în altă parte. Acelaşi lucru este valabil şi pentru deţinerile în companii", spune Nicolicea.
Cum ar urma să fie însă evaluată "averea afişată"?
Eugen Nicolicea, membru în con­ducerea UNPR, partid care participă la guvernare, spune că nu va fi o evaluare pro­priu-zisă. Valoarea unui imobil sau a unui teren va fi stabilită potrivit ghidului notarului public - care, indiferent de preţul unei tranzacţii, nu permite ca valoarea unui imobil să coboare sub un anumit prag.
În ceea ce priveşte valoarea bunurilor mobile, aceasta va fi stabilită scăzând 25% din preţul de catalog al bunului, în primul an de folosinţă, şi încă 10% pentru următorii patru ani, potrivit proiectului citat.
Însă pentru bunurile mobile a căror valoare individuală depăşeşte 60.000 de euro (o maşină de pildă) se va plăti acest "impozit de solidaritate" doar pentru respectivul bun, chiar dacă întreaga avere nu depăşeşte 500.000 de euro.
Potrivit iniţiatorilor proiectului, în România ar exista în jur de 200.000-300.000 de persoane care deţin averi mai mari de 500.000 de euro. Potrivit lui Nicolicea, acestea vor plăti, în medie, un impozit de solidaritate de 10.000 de euro anual, ceea ce va face ca sumele strânse în acest mod să ajungă la 2-3 mld. euro anual.
Economistul Aurelian Dochia crede că, deşi avem de-a face cu o măsură discutabilă, ea va fi pusă în aplicare, întrucât, pe de o parte, statul încearcă să smulgă bani pe orice căi, iar, pe de altă parte, este benefică din punct de vedere politic.
"Este însă o astfel de măsură şi aplicabilă? O evaluare a întreg patrimo­niului este imposibilă, dar nici referirea la notarii publici nu reflectă realitatea. Notarii publici stabilesc la începutul fiecărui an valorile de referinţă, dar am văzut tranzacţii făcute la preţuri cu mult mai mici, aşa că unii ar putea să plătească în mod nejustificat. Până la urmă, decizia va fi una politică şi, probabil, noua formulă cu apelul la ghidul notarului public va fi pusă în practică, pentru că este uşor de aplicat", afirmă Dochia.
Pe de altă parte, el arată că aşteptările sunt optimiste, pentru că cei care vor fi puşi să plătească vor găsi modalităţi de a ocoli legea transmiţând bunurile pe numele apropiaţilor şi al rudelor.
La rândul său, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că este vorba mai degrabă de o chestiune de "mimetism şi populism".
"Nu poţi tăia funcţionarilor publici 25% din salarii - nu discut dacă acei oameni stăteau degeaba - şi să nu te iei şi de ăştilalţi. Este de înţeles că se întâmplă, important este să nu triumfe impulsul populist şi cel naţional", afirmă Pogonaru.
Ioan Niculae, patronul Interagro, afirmă că, personal, măsura nu l-ar afecta, dar că, dacă statul crede că poate scoate ţara din recesiune supraimpozitând câteva sute de milionari, atunci se află într-o gravă eroare.
"Dacă crezi că scoţi ţara din criză supraimpozitând câteva sute de milionari, înseamnă că nu eşti sănătos la cap. Problema României nu este că sunt prea mulţi bogaţi, ci prea mulţi săraci şi nu scoţi ţara din criză supraimpozitând. Ţara iese din criză adoptând măsuri de reformă, stimulând locurile de muncă. România nu se poate dezvolta dacă nu faci economia să repornească", spune Niculae
Analistul Dragoş Cabat arată că măsura este discutabilă, în primul rând pentru că izvorăşte din populism, înainte ca să-şi fi pus problema cineva cum se aplică ea: "Nu cred că va fi adoptată, este pur şi simplu o măsură populistă ca multe altele".
Guvernul a promis FMI că, până la jumătatea lunii august, va elabora o ordonanţă pentru impozitarea averilor mari ale persoanelor fizice şi va extinde criteriile de definire a venitului impozabil astfel încât să fie taxate toate câştigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptate scutiri, conform ultimei scrisori de intenţie la acordul stand-by, citate de Mediafax.
"În linie cu asistenţa tehnică a FMI, vom pre­găti un proiect de ordonanţă cu viitoare ce­rinţe de impunere a averilor mari ale per­soa­nelor fizice până la jumătatea lunii au­gust. Vom extinde definiţia venitului pen­tru a permite taxarea veniturilor din orice sursă pentru care nu există scutiri legale", se arată în document.
Conform sursei citate, reforma siste­mu­lui de taxare a averilor mari va fi încheiată pâ­nă la 30 noiembrie 2010.

Modelul francez
Proiectul supraimpozitării averilor este inspirat din legislaţia franceză. În Franţa, supraimpozitarea averilor este una graduală. "Impozitul de solidaritate", cum este numit, pleacă, în 2010, de la 780.000 de euro, sumă căreia i se impune un impozit suplimentar de 0,5%. Cel mai mare nivel al taxei de solidaritate este de 1,8%, care se aplică averilor de peste 16,5 mil. euro. Impozitul se actualizează în fiecare an. În afară de Franţa, impozitul de solidaritate mai există în Norvegia (1,1% pentru averi de peste 900.000 de euro), Olanda (1,2% din rata dobânzii la depozite), Elveţia (maximum 1,5%, cantoanele fiind cele care stabilesc nivelul averii impozitate) şi Grecia (care supraimpozitează imobilele).

Ce se supraimpozitează
Bunurile imobile: casele şi terenurile
Bunurile mobile: aeronavele, ambarcaţiunile şi autoturismele
Nu se impozitează: conturile bancare sau deţinerile la companii, chiar dacă acestea depăşesc 500.000 de euro
Nu se va ţine cont de datoriile pe care le are o persoană a cărei "avere afişată" depăşeşte 500.000 de euro

Cum se impozitează:
Valoarea unui imobil sau a unui teren va fi stabilită potrivit ghidului notarului public - care, indiferent de preţul unei tranzacţii, nu permite ca valoarea unui imobil să coboare sub un anumit prag
Valoarea bunurilor mobile va fi stabilită scăzând 25% din preţul de catalog al bunului, în primul an de folosinţă, şi încă 10% pentru următorii patru ani
Pentru un bun mobil a cărui valoare depăşeşte 60.000 de euro se va plăti impozitul de 1% (doar pentru acest bun), chiar dacă întreaga avere nu depăşeşte 500.000 de euro.