Cât de vechi sunt avioanele cu care zboară companiile aeriene româneşti

Autor: Mirabela Tiron 09.08.2010

Companiile aeriene româneşti Tarom, Blue Air şi Carpatair, ce au rulat împreună afaceri de circa 400 de milioane de euro anul trecut şi care operează 59 de avioane în total, cheltuiesc cumulat circa 180 de milioane de euro anual pe întreţinerea aeronavelor, potrivit calculelor ZF, care iau în considerare un cost anual mediu de întreţinere de 3 milioane de euro pe avion.



Cele trei companii aeriene, ce au transportat aproape 4 milioane de pasageri anul trecut, operează 59 de avioane, cu o vârstă cuprinsă între opt şi 12 ani, costul de întreţinere plătit pe avion variind între 1 şi 5 milioane de euro, în funcţie de tipul avionului, potrivit datelor din piaţă.

"Costul de întreţinere pe care îl avem anual pentru un avion este de 1 milion de euro. La aceste costuri se mai adaugă şi unele controale pe care le realizăm anual. Cheltuielile totale cu întreţinerea flotei de aeronave se vor ridica la 19,6% din cifra de afaceri anul acesta", a declarat Paula Ardelean, vicepreşedinte marketing & vân­zări al companiei aeriene Carpatair, care operează 18 aeronave (12 avioane Saab, cu o capacitate de 50 de locuri, trei avioane Fokker cu 105 locuri şi încă trei avioane Fokker cu 70 de locuri), vârsta medie a flotei fiind de 12 ani.
Compania aeriană Carpatair, deţinută de omul de afaceri Nicolae Petrov, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 65 mil. euro la un număr de 500.000 de pasageri. Costurile de întreţinere ale flotei Carpatair s-ar putea ridica la circa 13 mil. euro anul acesta, dacă cifra de afaceri se va menţine la nivelul celei de anul trecut. În total, capacitatea de zbor a companiei se ridică la 1.125 de locuri, potrivit calculelor ZF.
Pe de altă parte, costurile de întreţinere pentru avioane de capacitate mai mare, cum ar fi aeronavele Boeing sau Airbus, se ridică chiar până la 4 milioane de euro pe an, potrivit surselor din piaţă. Cele mai multe aeronave Boeing se găsesc în flota companiei aeriene low-cost Blue Air, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.
În acelaşi timp, avioanele de tip Boeing sau Airbus sunt şi cele mai scumpe avioane de pe piaţă, preţul de catalog al unui astfel de avion ajungând la circa 40 de milioane de dolari (33 mil. euro), potrivit datelor din piaţă. Cu toate acestea, preţul diferă foarte mult în funcţie de îmbunătăţirile care se adaugă avionului, numărul de avioane comandate şi discount-ul negociat.
Compania Blue Air a semnat un contract de achiziţie pentru cinci avioane Boeing 737-800 Next Generation, care vor fi livrate până la finalul lui 2013, investiţia totală în aceste aeronave nefiind făcută publică. Blue Air operează 15 avioane.
În cazul în care o companie deţine mai multe modele de avioane, costurile de întreţinere cresc. Tarom este compania aeriană care are în exploatare şapte modele de aeronave (din clasa Boeing, Airbus şi ATR), faţă de trei modele, câte are Carpatair. Operarea mai multor tipuri de aeronave înseamnă costuri mai mari cu întreţinerea şi cu perso­nalul navigant. Ruxandra Brutaru, şefa companiei Tarom, plănuieşte să renunţe fie la modelele Airbus, fie la Boeing, pentru reducerea cheltuielilor cu întreţinerea. Compania de stat este şi cea care operează cu cea mai tânără flotă de avioane, vârsta medie a unui avion fiind de opt ani. Anul trecut, compania Tarom, care are 26 de avioane, a primit cele două ATR-uri comandate, preţul de catalog fiind de 18 mil. dolari de avion. Pe lângă costurile cu achiziţia şi întreţinerea aeronavelor, companiile aeriene mai cheltuiesc câteva milioane de euro şi cu salariile şi pregătirea piloţilor şi a însoţitorilor de bord. Aproape 405 piloţi şi 548 de însoţitori de bord lucrează în cele trei companii aeriene româneşti, salariul mediu al unui însoţitor de bord fiind de 1.000 de euro, în timp ce salariul unui pilot poate ajunge la 5.000 de euro, potrivit datelor din piaţă.

Cheltuielile cu angajaţii: 10% din cifra de afaceri
Paula Ardelean, vicepreşedinte marketing & vânzări al companiei aeriene Carpatair, susţine că cheltuielile salariale reprezintă 7% din cifra de afaceri, adică 4,5 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, ce iau în considerare nivelul cifrei de afaceri de anul trecut.
"(...) La aceste costuri se adaugă şi costurile de pregătire a personalului (menţinere licenţe, certificare, altele) care reprezintă un alt 3% din totalul cifrei de afaceri", a declarat Paula Ardelean, care a mai adăugat că numărul total de angajaţi ai Carpatair se ridică la 470 de oameni. Compania aeriană Carpatair, deţinută de omul de afaceri Nicolae Petrov, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 65 mil. euro la un număr de 500.000 de pasageri.
Aproape 37% din angajaţii companiei aeriene Carpatair sunt piloţi sau însoţitori de bord. Astfel că la Carpatair lucrează 78 de piloţi şi 95 de însoţitori de bord. "Având în vedere deficitul de piloţi din România, suntem obligaţi să apelăm la resursele de piloţi din afara ţării pentru a putea să ne desfăşurăm activitatea. În cazul companiei noastre, 50% din piloţi sunt români şi 50% sunt străini", a precizat Paula Ardelean. Ea a mai menţionat că din ce în ce mai mulţi piloţi îşi desfăşoară activitatea prin firme de recrutare specializate.
Pe de altă parte, în cazul companiei aeriene low-cost Blue Air, deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, cei mai mulţi piloţi sunt români. În compania aeriană lucrează 107 piloţi şi 153 de însoţitori de bord. "Avem 20 de piloţi străini şi 16 însoţitori de bord străini", a declarat Florentina Ivan, directorul de relaţii publice al companiei low-cost Blue Air.
În România, vârsta de pensionare pentru piloţi a fost redusă la 50 de ani, spre comparaţie cu situaţia din alte ţări europene, unde piloţii ies la pensie abia la 60-65 de ani.
"Această măsură a dus la scoaterea din activitate înainte de termen a peste 500 de piloţi comerciali în perioada anilor 1990-2010", a spus Paula Ardelean. Cursurile pentru cei care vor să devină piloţi costă în piaţă între 80-100.000 de euro, potrivit reprezentantei Carpatair.
În ceea ce priveşte însoţitorii de bord, "resursa umană în acest domeniu este mult mai generoasă", având în vedere procedura de pregătire a acestora, care este mai simplă decât cea prin care trec piloţii.