Revenirea exporturilor nu scoate România din criză

Exporturile au continuat să crească în iunie stimulate de cererea externă, atingând un maxim de 3,3 mld. euro, iar nivelul din primele şase luni a depăşit valoarea din aceeaşi perioadă a anului 2008, cel mai bun an din istoria României.
Însă, deşi s-au aflat pe un trend ascendent pe parcursul acestui an, exporturile nu au reuşit să antreneze revenirea economiei, care va continua să se zbată în recesiune şi în 2010.
În ciuda aşteptărilor pozitive de la începutul acestui an, perspectivele privind evoluţia economiei s-au înrăutăţit.
La începutul anului, exporturile erau văzute ca soluţia salvatoare pentru ieşirea României din recesiune. Însă în absenţa relansării cererii interne, a consumului, se conturează perspectiva unei contracţii economice de circa 2% în 2010.
Iar speranţele revenirii economiei în teritoriul pozitiv s-au orientat acum spre 2011.
Potenţialul exporturilor este limitat, având în vedere perspectiva încetinirii relansării ţărilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României, precum şi ponderea redusă a exporturilor în PIB, de circa 30%.
"Atunci când se vorbeşte despre rolul important al exporturilor în relansarea economiei se speră ca acestea să ducă la un proces de antrenare în economie, adică firmele exportatoare să facă investiţii, să-şi plătească salariaţii mai bine, iar aceştia să înceapă să consume. Or, firmele nu sunt în această situaţie acum. Nu se grăbesc să majoreze salariile şi să se lanseze în investiţii, accesul la credite fiind limitat", a explicat Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
El a precizat că nu se aşteaptă la un efect de antrenare pe termen scurt, acesta fiind posibil în termen de circa un an.
Comparativ cu iunie 2009, exporturile au crescut cu 29,1%, iar importurile au urcat cu 26,5% la valorile exprimate în euro.
În primele şase luni exporturile au însumat 17,1 miliarde de euro, cu 25,8% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului 2009, în timp ce importurile au urcat cu 19,3%, la 21,8 miliarde de euro.
Acesta este unul dintre cele mai înalte ritmuri de creştere ale exporturilor.
"Nu exporturile în valoare absolută contează, ci exporturile nete, fiind importantă şi dinamica importurilor. Suntem într-un proces de creştere a deficitului comercial, nu de scădere. Nu prea sunt motive să fim opti­mişti", a spus Crăciun.
Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, afirmă că exportul net a avut o contribuţie pozitivă puternică în 2009, iar în 2010 şi chiar 2011 nu mai putem spera la o creştere a PIB bazată pe exporturi. Mai mult, o încetinire a zonei euro peste aşteptări ar putea chiar să însemne o contribuţie negativă la PIB în anul 2011.
"În esenţă economia îşi poate reveni doar prin stimularea consumului şi aceasta se poate realiza printr-o politică monetară laxă - de care avem deja parte, prin predictibilitate fiscală şi prin revenirea încrederii consumatorilor. Din acest punct de vedere sunt preferabile măsurile fiscale dure cu impact rapid celor blânde care, în cele din urmă, nu mai sunt implementate, iar spectrul ajustărilor persistă şi deteriorează încrederea consumatorilor din când în când."
Oficialii din BNR văd structura creşterii economice din 2011 ca o combinaţie între cererea internă şi exporturi, dar o combinaţie în care la cererea internă o să se vadă mai degrabă efortul investiţional alături de consum.
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, care a confirmat ieri ratingurile României pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, apreciază că statul va reuşi să găsească o cale spre o revenire economică bazată pe exporturi.
În primul trimestru, PIB a scăzut cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar comparativ cu ultimul trimestru din 2009, scăderea economiei româneşti a fost de 0,3%. Scăderea dramatică a construcţiilor în primul trimestru, precum şi menţinerea pe minus a serviciilor şi agriculturii au determinat rămânerea economiei în recesiune, industria fiind singurul domeniu care a avut o contribuţie pozitivă la PIB. Serviciile şi industria au cele mai mari contribuţii la formarea PIB, cu ponderi de 50%, respectiv circa 30%.
Cu un singur motor în funcţiune - industria, care răspunde cererii de pe pieţele externe - economia nu are şanse să îşi revină în 2010. Măsurile dure de ajustare adoptate de guvern prin reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA anihilează consumul, iar în lipsa investiţiilor publice firmele nu mai găsesc pieţe pentru produsele şi serviciile lor.
Pentru al doilea trimestru din acest an, atât FMI, cât şi unii analişti vorbesc despre o revenire temporară a economiei în zona po zitivă. "Noi ne aşteptăm la o creştere de Ă0,6% trimestru la trimestru în date ajustate sezonier, corespun zătoare unei rate anulale de circa -1,2%. Însă nu excludem chiar o creştere mai puternică a PIB. O eventuală creştere în T2 nu face decât să con firme viziunea iniţială privind revenirea economiei în 2010 în absenţa măsurilor de austeritate fiscală. Implementarea acestora va afecta puternic activitatea economică şi nu va mai permite PIB să crească la nivelul întregului an", a precizat Chideşciuc.
INS urmează să anunţe vineri datele estimative privind evoluţia PIB în trimestrul al doilea.
În ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2011, Crăciun apreciează că va depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă pe pieţele externe. "Prin resurse interne sunt sceptic că va apărea creştere economică pozitivă anul viitor. Poate numai în situaţia în care s-ar înregistra o lansare spectaculoasă a activităţii de creditare în urma unei tăieri agresive de dobândă de către BNR. Însă banca centrală nu pare să-şi asume acest risc de teama inflaţiei."
Şi fondurile europene pot să ducă la antrenarea procesului investiţional cu impact pozitiv asupra economiei, însă deocamdată nu s-a întâmplat acest lucru.
Crăciun apreciază că şi creditarea va avea un rol în relansarea consumului, a economiei. "Cu siguranţă nu va mai fi atmosfera euforică existentă înaintea crizei. Atât băncile, cât şi clienţii sunt mai precauţi. Chiar dacă activitatea de creditare va începe, va fi mai precaută, mai timidă. Dar poate avea un impact asupra consumului."