Dacă România nu are datoria atât de mare ca a Ungariei, de ce avem în continuare nevoie de FMI?

Nu mai devreme de săptămâna trecută, cele mai titrate co­tidiene de business din lume, Financial Times şi The Wall Street Journal, etichetau Ro­mânia ca fiind o "ţară cu probleme", care nu reuşeşte să iasă din cea mai gravă recesiune din ultimii 60 de ani.
Nu aceleaşi cuvinte au fost folosite la adresa Ungariei, care deşi a întrerupt acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), reuşeşte să se finanţeze de pe pieţele internaţionale de capital "cu succes", în timp ce România respinge ofertele pentru obligaţiunile de stat pentru că acestea au un nivel al randamentului considerat inacceptabil.
De ce ţara noastră deşi are o datorie publică de "doar" 23,7% din PIB în 2009, nu reuşeşte să convingă pieţele internaţionale şi se bazează pe sprijinul FMI?
"România încă are nevoie de ajutor de la FMI, situaţia fiind diferită faţă de cea din Ungaria din două motive: în primul rând, este vorba de problema legată de credibilitatea gu­ver­nului. Cabinetul de la Budapesta pare a fi mai credibil decât cel de la Bucureşti pentru că a promis ceva când a fost ales şi deja a imple­men­tat. Pe de altă parte, guvernul român nu a luat măsuri decât împins de la spate. În al doilea rând, nu trebuie să ne uităm doar la datoria pu­blică, care se află la un nivel confortabil în cazul României. Importantă este datoria externă totală, ce include şi obligaţiile sectorului privat şi aceasta este destul de ridicată. De asemenea, rămân în continuare presiuni destul de mari asupra sistemului fiscal român", a declarat Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macro­ana­litica.
El explică faptul că datoria externă totală este importantă deoarece incapacitatea sectorului privat de a-şi îndeplini obligaţiile financiare se poate răstrânge şi asupra buge­tului de stat. În condiţiile în care marile companii se împrumută şi din afară şi în eventualitatea în care nu-şi pot achita datoriile, există posibilitatea ca acestea să nu-şi mai poată plăti taxele şi impozitele.
Datoria publică este un indicator de referinţă pentru că reflectă riscul de ţară, adaugă Laurian Lungu, însă există o serie de alţi indicatori macroeconomici ce trebuie avuţi în vedere atunci când se face evaluarea unei ţări.
Ungaria a făcut ceea ce trebuia la nivel macroeconomic şi a reuşit să capete încredere la nivel internaţional. "Nu li se poate reproşa absolut nimic. Într-adevăr, au consumat bani, fapt pentru care au o datorie destul de mare, însă acum au o infrastructură, un sistem de educaţie şi de sănătate extrem de bine dezvoltate. Un alt punct forte al lor este faptul că au ştiut să atragă bani şi de la UE, astfel că peste 99% din fondurile des­ti­nate lor au fost accesate. În ansamblu, Ungaria are o eco­no­mie competitivă", este de părere şi analistul Dragoş Cabat.
Cu ajutorul pro­gra­mului de la FMI pe care l-a accesat în toamna anului 2008, Ungaria a reuşit să-şi pună la punct stabili­tatea ma­cro­eco­no­mică.
"Riscuri există în con­tinuare, mai ales având în ve­dere că liderii po­litici de la Bu­da­pesta au im­ple­mentat măsuri care s-au dovedit a fi nepopu­lare şi în rândul popula­ţiei, şi în rândul liderilor europeni şi mă refer aici, spre exemplu, la taxa aplicată sectorului bancar", potrivit lui Laurian Lungu.

Ungurii văd creştere economică de 0,6% în 2010
Autorităţile de la Budapesta sunt însă optimiste. Dacă an­terior estimările pentru anul 2010 in­dicau un declin economic de 0,2%, în prezent mi­nis­terul ungar al economiei antici­pează o creştere de 0,6% pentru anul acesta.
De asemenea, guvernul de la Budapesta este în­crezător în faptul că Ungaria îşi va putea refinanţa datoriile scadente în următorii doi ani, a declarat Laszlo Andras Borbely, vicepreşedinte al agenţiei ungare de management al datoriei publice citat de Bloomberg.
Datoria brută scadentă în 2011 se ridică la 2.150 mld. forinţi (7,73 mld. euro), în condiţiile în care în 2010 aceasta va ajunge la 1.660 mld. forinţi (5,97 mld. euro), potrivit acestei agenţii. Cifra va creşte şi mai mult în 2012, când va atinge pragul de 2.300 mld. forinţi (8,27 mld. euro). "Nu văd nicio problemă în ceea ce priveşte refinanţarea datoriilor scadente în 2011 şi 2012. Structura modului în care acestea vor fi acoperite va depinde de evoluţia gradului de economisire la nivel intern şi de politica privind rezervele băncii centrale", a explicat Borbely.
"Deocamdată Ungaria nu se va întoarce la FMI pentru a reînnoi acordul de finanţare, cel puţin nu pe termen scurt, pentru că nu vor întâmpina probleme de finanţare de pe pieţele internaţionale. Dacă economia mondială se va confrunta cu o recesiune "double dip" (în formă de W - n. red.), probabil Ungaria se va întoarce la FMI", potrivit lui Laurian Lungu.

România rămâne fidelă FMI
Pe de altă parte, România rămâne "fidelă" FMI şi se bazează mai puţin pe pieţele internaţionale, iar situaţia economică rămâne dificilă. Economia României va scădea în acest an cu 1,9%, din cauza cererii interne slabe şi a inundaţiilor, dar PIB-ul va avansa în 2011 cu 1,5% sau chiar mai mult, declara săptămâma trecută Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România.
"Slăbiciunile cererii interne, incerti­tudinile regionale, precum şi inundaţiile din ultima perioadă pot avea efecte negative asupra economiei. Ne-am revizuit în jos estimarea privind contracţia economiei în 2010, la 1,9%. Economia va creşte cu 1,5% - 2% anul viitor şi chiar mai mult în 2012", a spus Franks.

Ungaria
Estimare creştere economică 2010: 0,6%
Creşterea economică în T1 2010
(trimestru la trimestru): 0,9%
PIB 2009: 91 mld. euro
Datoria publică 2009: 78,3%
Datoria publică 2009: 71,25 mld. euro
Deficit bugetar 2009: 4%
Deficit bugetar 2009: 3,64 mld. euro

România
Estimare creştere economică 2010: -1,9 %
Creşterea economică în T1 2010
(trimestru la trimestru): -0,3%
PIB 2009: 118 mld. euro
Datoria publică 2009: 23,7%
Datoria publică 2009: 27,9 mld. euro
Deficit bugetar 2009: 8,3%
Deficit bugetar 2009: 9,79 mld. euro
Surse: FMI, guvernul maghiar, Eurostat