TRADUCERI/ Omul pe jumătate gandac
Acţiunea acestui al doilea roman al libanezului Rawi Hage*),
care trăieşte în Canada şi a obţinut mai multe premii, se petrece
la Montreal, timp de o lună, într-o iarnă grea, după ce naratorul
(şi eroul) abia a fost salvat, împotriva voinţei sale, de la o
sinucidere prin spanzurare şi e obligat, într-un fel, să vadă măcar
o dată pe săptămană un psiholog căruia i se destăinuie. Aşa aflăm
despre copilăria şi viaţa lui de adolescent în Liban (nu şi despre
cum a ajuns în Canada), despre viaţa searbădă pe care o duce
printre imigranţii din Montreal, despre emoţiile şi halucinaţiile
sale periodice (nu toate după doze de droguri), cand se imaginează
o libarcă uriaşă.
Gandul te duce de îndată la Kafka, dar romanul e cu totul diferit.
Mai degrabă inclin să-l apropii, dacă este să-l apropiem de cineva,
de Camus, cu celebrul "Străinul" şi raţiunea aceluia de a comite
crima. "Ceea ce a făcut să se umple paharul a fost lumina aceea
intensă, care îmi intra pe fereastră şi-mi poposea pe pat şi pe
faţă. Am văzut raza de lumină intrandu-mi pe fereastră şi am
înţeles cat de neînsemnat eram faţă de ea, cat de indiferentă era
faţă de existenţa mea. Problema mea nu era că neglijam viaţa, ci
că, într-un fel, m-am simţit mereu neglijat de ea. Chiar şi cand am
alergat la fereastră şi am tras perdelele, am simţit cum raza de
lumină e acolo şi mă aşteaptă. (...) Apoi mi-a venit o idee
strălucită, luminoasă. Mi-am zis: lumina se află încă acolo tocmai
pentru că eu exist. Ce ar fi să nu mai exist?" Şi mai departe:
"Poate că totul fusese distrus de o lumină strălucitoare, care
fulgerase şi nimicise totul de pe faţa pămantului. Am ajuns la uşă,
dar mă simţeam paralizat, ca muşcat de un şarpe veninos. Dar în
acelaşi timp mă simţeam uşor şi fragil, atat de fragil, atat de
imponderabil, că aş fi putut fi ridicat în aer de orice sau ascuns
sub orice. Aş fi putut fi purtat de un gandac sau de o rază de
lumină."
Hage ştie să construiască o acţiune din fapte mărunte, banale;
dar e şi un mare stilist. Iarna lui te învăluie şi te înfrigurează,
vantul te îngheaţă odată cu străzile pe care le mătură, mirosurile
te învăluie aşa cum învăluie oraşul şi pe eroul care n-are cum să
scape. În clipele în care nu halucinează, eroul vrea să facă ceva
în viaţă, dar nicio clipă nu pune ordine nici măcar în amintirile
sale obsedate de un omor care se va repeta în finalul cărţii.
Montreal este oraşul de refugiu al eroului (asa cum Parisul era în
"Jocul lui de Niro"), dar de astă dată eroul nici măcar nu are un
nume, e un individ pierdut într-o lume de imigranţi care se feresc
unii de alţii şi se caută în egală măsură, se fură unii pe alţii,
se ajută uneori, sunt convinşi că nu se pot salva în acea lume
decat individual. De obicei nici atat. E antologică scena în care
eroul priveşte prin geamul unui restaurant la un cuplu care
mănancă, si care, brusc deranjat, cheamă poliţia să-l legitimeze pe
cel care nu făcuse nimic în afară de a privi: "Priveau ca la un
ecran, ca şi cum ar fi fost prezentarea live a unei ştiri. Făceam
parte din pranzul lor în faţa televizorului, mă roteam într-un
cuptor cu microunde, despuiat de folia de plastic..."
Hage a spus într-un interviu că, pe cand scria la acest roman, a
văzut furişandu-se în casă o libarcă. Îndată gandacul a devenit
metafora centrală: "Eram fascinat cat de aproape de pămant era,
făcandu-mă să mă gandesc la ceva simbolic."
Omul pe jumătate gandac îl ucide în final pe cel care o torturase
pe femeia de care el, eroul, se îndrăgostise, pentru că ea nu era
în stare s-o facă. Omul pe jumătate gandac simtea că face o
nedreptate. In realitate acţiona asemenea tuturor imigranţilor,
aducandu-şi trecutul în lumea nouă, urată, pe care n-o prea
înţelegea. Prin imigranţi, Hage atinge probleme diverse ca sărăcia,
religia, fundamentalismul, închisorile, tortura. "Sunt o mulţime de
lucruri de admirat în Occident. Vrei să aparţii democraţiei, să ai
confortul pe care această societate îl oferă populaţiei sale, dar
vrei să faci parte din astea doar după ce asemenea valori au eşuat
în propria ta ţară."
*) Rawi Hage - "Gandacul". Editura Leda. Traducere din limba engleză şi note de Irina Vainovski-Mihai.