MISTERELE CUVINTELOR/ Monitori şi monitoare (I)

Monitor, cuvânt latin împrumutat de toate limbile de cultură (în română este explicat prin franceză şi prin latină) şi-a îmbogăţit în ultima vreme, sub influenţa englezei americane, sensurile şi familia lexicală. Lat. monitor "sfătuitor; cel care avertizează, care previne", format din monitum, participiul trecut al lui monere "a avertiza", stă la baza cultismelor din franceză (moniteur), spaniolă, portugheză (monitor), italiană (monitore) şi din engleză.
Înainte de a trece în revistă evoluţia recentă a monitorului în română, să ne întoarcem spre începuturile lui, care nu sunt lipsite de interes şi de un farmec desuet.
În Roma antică, monitorul avea mai multe funcţii: de asistent care îl însoţea în for pe un orator spre a-i aminti documentele şi faptele la care trebuia să facă referire în timpul peroraţiei; de sufleur pentru actori; de însoţitor al stăpânului pe străzile Romei pentru a-i aminti numele persoanelor cu care se întâlnea; de supraveghetor al tinerilor care se antrenau pe Câmpul lui Marte; de supraveghetor al ceremoniilor sacre etc.
Sensul cel mai vechi (astăzi chiar învechit) cu care apare cuvântul în limbile de cultură (în franceză este consemnat din sec. al XV-lea, iar în engleză de la mijlocul sec. al XVI-lea) este cel din învăţământ, unde monitorul era elevul mai mare sau mai sârguincios desemnat de învăţător spre a-şi ajuta colegii la lecţii şi a-i supraveghea să păstreze ordinea.
Şopârla africană din familia varanidelor a căpătat, se pare, numele de monitor în clasificarea lui Linné, odată cu care s-a răspândit în toate limbile. Arabul waral, waran "şopârlă" a fost latinizat Varanus şi a fost glosat de Linné prin latinescul monitor datorită obiceiului şopârlelor de a se aşeza pe cele două labe posterioare pentru a supraveghea împrejurimile. Despre varanul de Nil se spune că avertizează populaţia cu privire la prezenţa crocodililor. Şi se mai spune despre monitori că sunt animale foarte inteligente - un motiv mai mult decât suficient pentru a le folosi drept animale de companie (să fie la cine le are!).
Vasul de război USS Monitor, care a dat numele unei întregi familii de cuirasate uşoare cu turelă (prezente şi astăzi în dicţionare, sub numele de monitor, chiar dacă armata nu le mai foloseşte de multă vreme) a fost lansat la apă în 1862. Era în timpul Războiului de Secesiune. Sudul fusese supus unei blocade maritime, pe care dorea să o spargă, aşa că începuse construirea unei flote de cuirasate cu vele. Nordul avea nevoie rapid de un model de cuirasat superior, pe care, în urma unui concurs de proiecte, l-a construit, în numai 100 de zile, un inginer de origine suedeză, John Ericsson. Concepţia era revoluţionară: coca din metal în loc de lemn, propulsia cu elice în locul velaturii, puntea joasă, aproape la nivelul apei, şi o turelă centrală care apăra două tunuri puternice. Era un mic monstru de metal care naviga execrabil (a fost cât pe ce să eşueze în primul drum spre teatrul de luptă din sud), dar turela rotativă îl scutea de manevre inutile în jurul inamicului, iar blindajul îl făcea impenetrabil la obuzele duşmane. Constructorul îl botezase Monitor pentru că urma să-i avertizeze pe confederaţii sudişti ce păţesc dacă vor să continue războiul şi pe europeni ce-i aşteaptă dacă le trece cumva prin cap să-i ajute pe secesionişti… USS Monitor a câştigat confruntarea directă cu monstrul flotilei de război sudiste, cuirasatul Merrimack, pe care l-a umilit punându-l pe fugă, dar şase luni mai târziu, în drum spre următoarea misiune, s-a scufundat. Trăise însă destul ca să intre în istorie, făcându-şi datoria… În 1973, locul unde a naufragiat a fost proclamat "sanctuar marin".
Ne-am luat cu vorba despre monitorii-persoane, despre monitorii-fiinţe şi despre primul monitor-obiect şi nu mai avem timp să ne ocupăm de evoluţiile contemporane ale cuvântului… Rămâne pe data viitoare.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR ("Dicţionarul de Cuvinte Recente"), aflat în pregătire la Editura Logos.

Cuvinte cheie: monitor, varan

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.

Foto:

1. Varanus exanthematicus

2. USS Monitor