Băncile au găsit cui să dea sute de milioane de lei la dobânzi de 13%: autorităţilor locale

Primăriile şi consiliile judeţene au luat anul trecut şi în perioada ianuarie-martie 2010 credite de peste 1,4 mld. lei (circa 360 mil. euro), patru primării de sector împrumutând doar în ianuarie echivalentul a 200 mil. euro, arată datele publicate pe e-licitaţie.ro.

De exemplu, Primăria sectorului 1 a împrumutat în ianuarie 298 mil. lei (circa 70 mil. euro) de la BCR, acesta fiind cel mai mare credit acordat de la începutul lui 2009 încoace. Împrumutul reprezintă un sfert din bugetul de circa 1,2 mld. lei de anul trecut. Sectoarele 3, 4 şi 6 au luat în aceeaşi lună de la BCR credite cu valori cuprinse între 116 şi 279 mil. lei. Majoritatea finanţărilor sunt credite de investiţii, potrivit datelor de pe e-licitaţie.ro, dar oficialii primăriilor de sector nu au dorit să comenteze telefonic situaţia. Dobânzile la aceste credite sunt în general Robor (indicator interbancar) plus o marjă între 3% şi 5,5%, ceea ce înseamnă dobânzi finale de 10%-13%.

Analiştii spun că finanţările acordate autorităţilor locale pot reprezenta o alternativă pentru bănci într-o perioadă în care creditul privat este aproape blocat, dar o alternativă pe termen scurt. "Creditarea autorităţilor locale este o soluţie pentru bănci, dar nu una pe termen lung pentru că încep să apară şi aici probleme cu rambursarea în contextul în care veniturile sunt în scădere", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.

În plus, primăriile nu pot împrumuta orice sumă doresc, fiind nevoite să se încadreze într-un plafon maxim aprobat de Ministerul Finanţelor pentru a limita deficitul bugetar. De obicei, banii din liniile de finanţare de la bănci sunt traşi de primării în decursul mai multor ani tocmai pentru a se încadra în acest plafon. Astfel, deşi liniile de finanţare pentru care s-au semnat contracte în primele două luni din 2010 ajung la sute de milioane de lei în total, banii efectiv traşi în ianuarie şi februarie însumează 24,8 milioane de lei (6 mil. euro), potrivit datelor de la Finanţe.

Şi Vasile Sava, vicepreşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, admite că în aceste momente de criză este periculos pentru autorităţi să se împrumute. "Municipalităţile se pot împrumuta, poţi face ceva cu banii aceştia, dar, în contextul actual, este periculos să iei o decizie de a îndatora comunitatea. Însă nu întotdeauna ai ce face şi, pentru binele oraşului, trebuie să mergi mai departe", afirmă Sava.

Peste 80 de contracte de finanţare au fost încheiate de bănci cu primării şi consilii judeţene anul trecut şi în primul trimestru din 2010, cu toate că în prima parte a lui 2009 dobânzile pentru astfel de credite ajungeau până la 12% pe an la euro şi 21% pe an la lei.

Autorităţile locale au plătit în 2009 dobânzi în cuantum de 908 milioane de lei, arată datele Ministerului de Finanţe. Doar Primăria sectorului 1 a plătit dobânzi de 25,5 milioane de lei în contul creditelor contractate, în timp ce sectorul 3 a avut cheltuieli cu dobânzile de peste 29 de milioane de lei, potrivit bugetelor aprobate de consiliile locale.

De exemplu, un credit de peste 10 milioane de euro acordat de BCR unei primării în martie 2009 avea o dobândă variabilă compusă din indicatorul ROBOR la şase luni plus o marjă de 5,5%, costul împrumutului ajungând astfel la aproape 21% pe an.

Dobânda a coborât acum până la 12%-13% pe an în contextul ieftinirii finanţării pe piaţa interbancară.

În condiţiile în care titlurile de stat erau vândute la începutul anului trecut la un randament în jurul a 10% pe an, rezultă că autorităţile locale au costuri de finanţare duble, situaţia fiind perfect normală, spun analiştii, deoarece şi riscurile sunt semnificativ mai mari.

"Teoretic, dobânzile trebuie să fie cu câteva procente mai mari decât cele pentru credite acordate statului, pentru că riscul este mai mare. Dacă au dat statului bani cu 8-9% pe an, este normal să împrumute primăriile la dobânzi de două cifre", apreciază Cabat.

Primăriile au de plătit însă alte câteva milioane de euro doar în contul comisioanelor de administrare a creditelor contractate de bănci. De exemplu, un credit de 9,9 milioane de euro acordat de BRD Sogelease Primăriei Timişoara pentru o perioadă de şase ani are un comision de administrare cu o valoare totală de 373.000 de euro, potrivit datelor de la Finanţe.

Cu toate acestea, cel puţin două oraşe importante intenţionează să ia anul acesta credite de valori mari. Primăria Generală a Municipiului Bucureştiul ar vrea să împrumute 60 de milioane de euro, deşi are în bănci 100 de milioane de euro deja împrumutate de la BERD şi rămase din vremea primarului Adriean Videanu. Deficitul Bucureştiului a ajuns la 200 de milioane de lei la mijlocul anului şi va atinge 500 de milioane de lei (120 mil. euro) la finele lui 2010, potrivit declaraţiilor primarului general Sorin Oprescu.

Veniturile Bucureştiului au scăzut în 2009 faţă de 2008 cu aproape un miliard de lei, de la 4,89 miliarde de lei la 3,9 miliarde de lei. Bugetul primăriei prevede, în 2010, venituri de 4,4 miliarde de lei, dar edilul-şef admite că ele nu vor fi realizate. Gradul de îndatorare a Capitalei (credite contractate sau garantate) este de 17%.

De asemenea, primarul Iaşiului, Gheorghe Nechita, intenţionează să ia în 2010 un credit de 50 de milioane de euro - a început deja discuţiile cu banca Dexia - ceea ce ar duce datoriile oraşului spre limita admisă de lege. Nechita spune că, dacă va reuşi să se împrumute, gradul de îndatorare al Iaşiului, în 2010, va ajunge la 29% din venituri, faţă de limita de 30% admisă de legea finanţelor publice locale.

Edilul afirmă că are nevoie de aceşti bani pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii, în condiţiile în care veniturile oraşului au scăzut cu aproape 30% anul trecut, iar o revenire nu este de aşteptat.

Datoriile Iaşiului, contractate şi garantate, sunt de peste 40 de milioane de euro, însă perioada de rambursare este destul de elastică - între 37 şi 150 de luni. Veniturile Iaşiului în 2010 sunt prognozate la 633 de milioane de lei, faţă de venituri de aproape 900 de milioane de lei realizate în 2009.