Un fost manager de magazin la reţeaua PIC vrea să reînvie brandul Aprozar

Dragoş George Stancu, fostul director general al supermarketului PIC din Craiova, încearcă să readucă pe piaţă brandul cu rezonanţe puternice în comunism, Aprozar, primul magazin fiind deja deschis în cartierul Militari din Bucureşti.

"M-am gândit să folosesc brandul Aprozar, mai ales că toată lumea încearcă în prezent să găsească nume străine pentru produsele sau serviciile oferite. Am uitat să promovăm produsele româneşti, care sunt din ce în ce mai căutate de consumatori", motivează Stancu alegerea făcută.

Aprozar Natura Business, companie care va administra reţeaua Aprozar, şi-a propus să deschidă 50 de astfel de magazine până în 2011. "Începând de luna viitoare vom deschide în medie câte cinci magazine lunar. Momentan vizăm doar Capitala, investiţia într-un magazin fiind de 30.000 de euro, fără a include stocul de marfă", spune administratorul companiei. Asta înseamnă că bugetul total de investiţii al Aprozar Natura Business CDS pentru următorul an şi jumătate se va ridica la aproximativ 1,5 milioane de euro.

Dragoş George Stancu, 30 de ani, a intrat în businessul cu magazine alimentare în aprilie, după ce a ocupat funcţia de director general al PIC Craiova, unul dintre supermarketurile lui Cornel Penescu.

Compania PIC, al cărei business de bază era retailul alimentar, a intrat în insolvenţă la cererea acţionarilor în luna noiembrie a anului trecut.

Numele lui Stancu se regăseşte de altfel şi în scandalul de corupţie în care este implicat omul de afaceri piteştean Cornel Penescu, momentan fiind judecat în stare de libertate pentru dare de mită în valoare de 1.000 de lei. Dosarul a fost mutat de la Tribunalul Argeş la Tribunalul Galaţi, următoarea înfăţişare urmând să aibă loc pe 31 august.

Stancu spune că va dezvolta lanţul de magazine Aprozar alături de alţi doi antreprenori români care deţin 75% din companie.

Noul Aprozar

Cu o suprafaţă de circa 70 de metri pătraţi, noul Aprozar diferă foarte mult de micile magazine de stat de dinainte de Revoluţie, deschise de cele mai multe ori în barăci de metal vopsite în verde.

Oferta nu cuprinde doar legume şi fructe proaspete şi în conservă ca înainte de '89, ci

s-a extins la băuturi răcoritoare, lactate şi produse de băcănie, ca zahăr, făină, ulei sau griş. În plus, noul concept promovează un magazin open-space, cu autoservire, nu unul în care vânzătoarea serveşte clientul din spatele tejghelei de pe rafturile inclinate, cum se întâmpla în vechile aprozare.

"Deocamdată mare parte din produse sunt din import, dar încet, încet vrem să creăm o reţea cu producătorii români, cel puţin pe partea de legume. Până la începutul anului viitor majoritatea produselor, cartofii, ceapa, vinetele, varza, vor fi româneşti, doar cele pe care nu le putem găsi aici vor fi din import, cum ar fi ţelina sau majoritatea fructelor", anunţă Stancu, care spune că legumele şi fructele din fiecare magazin reprezintă 50% din produsele comercializate.

Principala problemă cu care se confruntă majoritatea retailerilor este însă lipsa de organizare a producătorilor locali de legume sau fructe. De multe ori agriculturorii preferă să-şi vândă produsele intermediarilor, direct din curte sau de pe câmp pentru că nu au depozite, echipamente de sortare şi de ambalare a mărfii sau reţele de distribuţie pentru a putea negocia contracte cu hipermarketurile sau supermarketurile.

"Producătorii români nu au logistica pusă la punct, nu au o reţea de distribuţie astfel încât să-mi aprovizioneze mie o singură unitate în Bucureşti. Pentru a aduce marfă, trebuie să mergem noi să o colectăm, pentru că dacă vin ei în Bucureşti, vin cu camionul plin şi nu vor să-mi dea pentru un singur magazin", este de părere directorul Aprozar.

În ce priveşte feedback-ul clienţilor referitor la concept şi brandul ales pentru a reprezenta magazinul, Stancu spune că "românii simt lipsa produselor româneşti şi vin special să cumpere mărcile locale", mai ales că preţurile practicate sunt "mai mari decât în hipermarket, dar mai mici decât cele din magazinele de cartier".

Ce spun consultanţii în branding

"Când caută un nume pentru un brand de produs sau de servicii, companiile se orientează după numele care întruchipează cel mai bine ideea şi personalitatea brandului, fonetica (engleză, română sau franceză) fiind preponderent un instrument de amplificare a acestora. Pentru Aprozar, ca reţea de magazine de cartier, probabil că antreprenorii au considerat că acest nume exprimă cel mai bine conceptul de retail pe care şi l-au imaginat şi vor să îl lanseze în piaţă", este de părere Anca Tazlaoanu, brand consultant al companiei Brand Tailors, care spune însă că reuşita reţelei de magazine Aprozar nu va fi judecată de consumator strict prin prisma numelui.

"Important este ce vor construi cei trei antreprenori pe acest nume, cum îl vom reînvia sau redefini în retail pentru a fi relevant şi atractiv în contextul nevoilor şi aşteptărilor actuale ale consumatorilor. În esenţă, oamenii vor judeca ceea ce li se va oferi sub acest nume, în termeni de gamă sortimentală, preţuri şi experienţă de cumpărare", mai spune consultantul.