Cât de strâmb a văzut Ministerul Finanţelor economia în 2010

România va avea anul acesta un produs intern brut de 511,6 mld. lei (120,6 mld. euro), conform noii prognoze luate în calcul la rectificarea bugetului, în scădere cu 27,3 mld. lei faţă de estimarea iniţială.

Deşi după ultima rundă de negocieri cu FMI autorităţile au invocat ca prognoză de scădere a economiei un interval cuprins între -1,7% şi -1,9%, bugetul nu putea fi rectificat pe baza unui interval, aşa că până la urmă a fost avută în vedere o recesiune de -1,9%, diametral opusă faţă de creşterea de 1,3% prognozată iniţial.

La jumătatea anului, PIB a înregistrat o scădere de 1,5% conform estimării Institutului Naţional de Statistică.

Varianta iniţială a bugetului construit pornind de la o ipoteză de creştere economică dovedită complet falsă a fost girată în totalitate de FMI şi nici BNR nu a semnalat public riscul pe care îl implică elaborarea bugetului general consolidat după nişte premise atât de şubrede.

Datele la semestrul I bat şi noile previziuni

Nici măcar noile prognoze macroeconomice luate în calcul la rectificare nu tind să se apropie prea mult de realitate: bugetul României pe 2010 avea în vedere o creştere a exporturilor cu numai 3,5%, deşi acestea urmau să tragă economia afară din groapa recesiunii; la jumătatea anului, încasările din exporturi au ajuns să înregistreze o majorare spectaculoasă de peste 23%, însă Comisia de Prognoză şi Ministerul Finanţelor nu anticipează decât o creştere anuală de 12,7%, oricum mai mult decât triplă faţă de estimarea iniţială.

Similar, pentru importuri era prognozată o creştere de 4,2%, iar noua prognoză este de 7,8%, deşi la jumătatea anului acestea au înregistrat o majorare de 17%.

La capitolul inflaţie, Finanţele adoptă o estimare chiar ceva mai pesimistă decât Banca Naţională: 7,9% la final de an, faţă de 7,8% după socotelile BNR. În iulie, după majorarea TVA la 24% inflaţia a sărit la 7,14%, sub aşteptările analiştilor.

De asemenea, a fost retuşată substanţial prognoza privind şomajul, care ajunge acum la 8,5%, faţă de varianta iniţială de 7,3%.

Cu toate că la sfârşitul lunii mai numărul salariaţilor din economie scăzuse la 4,27 milioane, au urmat şi urmează concedieri de zeci de mii de angajaţi din sectorul de stat, calculele bugetare au în vedere un număr mediu de 4,66 milioane de salariaţi, în scădere cu numai 1,8% faţă de 2009, când a fost o reducere de 5,9%. Modificarea anuală a numărului de salariaţi ar fi astfel de numai 85.000 de persoane în minus pe 2010.

Mai mult, câştigul salarial mediu brut este estimat să urce cu 1,6% faţă de 2009, până la 1.910 lei.

Reducerea PIB estimat face ca în pofida tăierii cu 3,5 mld. lei a cheltuielilor de personal bugetate, până la 42,2 mld. lei, ponderea acestora în PIB să rămână la 8,2%, faţă de 8,5% în varianta iniţială.

Deşi Finanţele se împrumută tot mai greu în lei la costul dorit, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute să scadă cu 370 mil. lei, până la 8,7 mld. lei, rămânând la 1,7% din PIB.

La investiţii, cheltuielile alocate scad cu 1,2 mld. lei, până la 33,4 mld. lei, dar ponderea acestora în PIB urcă de la 6,4% la 6,5%.

Recesiunea şi evaziunea subţiază veniturile

Accizele, una dintre sursele importante de încasări bugetare, ar fi trebuit să aducă 18,4 mld. lei, respectiv 3,4% din PIB, potrivit bugetului construit iniţial, însă în varianta rectificată apare o scădere de aproape 2 mld. lei, respectiv o pondere de 3,2% dintr-un PIB diminuat. Rompetrol Rafinare a anunţat la şase luni o creştere a afacerilor cu 24%, în timp ce vânzările Petrom au crescut cu 14%.

În pofida creşterii nivelului accizelor, Finanţele se aşteaptă la o scădere a veniturilor faţă de programul iniţial, cu toate că în luna iunie au introdus reglementări considerate foarte dure pentru combaterea evaziunii în domeniul produselor accizabile.