Radu Timiş profită de contextul imobiliar şi vrea să facă o reţea de 200 de magazine de cartier. Primele 33 au fost deschise deja

"Avem în acest moment 33 de magazine de cartier, care au fost deschise în ultimele cinci-şase luni şi vrem ca până la finalul acestui an să avem 60. Obiectivul este ca în următorii trei ani să avem într-o primă etapă 200 de astfel de magazine", a declarat Radu Timiş, acţionarul CrisTim, companie cu afaceri de 85 mil. euro în industria mezelurilor.

Miza, o piaţă de 11 miliarde de euro

Magazinele mici de cartier, alimentarele şi mini-marketurile, operate în mare parte de către companii cu capital românesc, deţin în prezent 56% din piaţa bunurilor de larg consum, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pieţei GfK în primele trei luni din an. Piaţa de profil este estimată la circa 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că magazinele din comerţul tradiţional au rulaje anuale de peste 11 miliarde de euro.

Timiş este cunoscut pentru deciziile de business surprinzătoare pe care le ia, mai ales după ce a decis să schimbe anul trecut de două ori echipa de management, pentru ca ulterior să se întoarcă la conducerea executivă a CrisTim după o pauză de câţiva ani, cât şi pentru rapiditatea cu care implementează ideile în business.

Prin decizia de a dezvolta o reţea de magazine de cartier de mari dimensiuni, proprietarul CrisTim intră în competiţie directă cu reţeaua de magazine Mic.ro, concept dezvoltat de un alt cunoscut om de afaceri, Dinu Patriciu. Spre comparaţie, reţelele producătorilor Unicarm Satu Mare (mezeluri), Agricola Bacău (carne de pasăre) sau Titan Ilfov (panificaţie), aflaţi în topul primelor cinci companii în sectorul în care activează, nu depăşesc 40 de magazine. Mai mult, înainte de a demara acest proiect, CrisTim avea o reţea de mai puţin de zece magazine.

Asul din mânecă: producţia

Avantajul lui Timiş în dezvoltarea unei reţele proprii de magazine de mari dimensiuni este faptul că grupul de companii CrisTim are o capacitate foarte mare de producţie, care îi asigură permanent necesarul de marfă şi care îi permite stabilirea unei politici proprii de preţ.

"Investiţia per magazin este de 30-40.000 de euro, deoarece amenajările le realizăm prin intermediul unei alte companii din grup, Sensconstruct (cu activităţi în domeniul construcţiilor - n. red.)."

Timiş a completat că investiţiile în reţeaua de magazine sunt realizate din fonduri proprii şi că cele 200 de unităţi vor fi deschise doar în Capitală, principala zonă de interes în acest moment, pentru a putea creşte cota de piaţă a companiei pe segmentul de mezeluri de la 25% în prezent la 30-32% în cursul anului viitor.

Singurele diferenţe între planurile de atac ale celor doi antreprenori sunt mărimea celor două businessuri, modul de aprovizionare (achiziţii versus producţie proprie) şi de servire (autoservire versus servire cu vânzător). În plus, în timp ce Dinu Patriciu vrea să deschidă aproximativ 3.000 de unităţi care să realizeze vânzări de până la un miliard de euro în următorii trei ani, fondatorul CrisTim ar putea obţine de la reţeaua de magazine de cartier vânzări de până la 60 de milioane de euro peste trei ani, potrivit estimărilor ZF pe baza unor vânzări de circa 300.000 de euro anual per magazin.

Urmează mini-supermarketurile

"Tendinţa (de extindere a reţelelor de magazine proprii - n. red.) este normală în această periodă. Atât timp cât consumatorul are putere de cumpărare mai mică, cumpără mai des de la magazinele de cartier unde are preţuri adaptate la puterea lui de cumpărare. Astfel, ca să ne adresăm nevoilor consumatorilor, am decis să dezvoltăm o reţea de magazine de proximitate", a explicat omul de afaceri.

Timiş susţine însă că reţeaua de magazine de proximitate nu este singurul concept de retail pe care îl dezvoltă. "Vom avea şi mini supermarketuri de 400 de metri pătraţi. La sfârşitul acestei luni vom deschide unul în zona Mogoşoaia", a completat acţionarul CrisTim, companie care distribuite în prezent în peste 6.000 de puncte de vânzare din toată ţara.

În plus, CrisTim a dezvoltat recent propriu canal cash & carry, cu 12 puncte de lucru la nivel naţional, respectiv în Capitală, Buzău, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi şi Craiova. Potrivit lui Timiş, punctele de lucru Cash & Carry CrisTim sunt o alternativă pentru cei care achiziţionează cantităţi mari de produse pentru a le comercializa.

Vor să pună merele în mai multe coşuri

"Motivul principal pentru care producătorii îşi extind în prezent reţelele de magazine este faptul că acestea le asigură nevoia de lichidităţi şi sunt o alternativă la comerţul prin intermediul lanţurilor mari de magazine (din retailul modern - n. red.), unde producătorii îşi primesc banii într-o perioadă de timp între 30 de zile şi şase luni. De aceea, vor să pună merele în mai multe coşuri", a declarat Constantin Prisecaru, senior broker al diviziei de spaţii comerciale stradale din cadrul firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.

În plus, şi chiriile mici şi mulţimea de spaţii stradale libere sunt alte avantaje ale celor care decid acum să intre în retail. "Scăderea chiriilor pentru spaţiile stradale a început în a doua jumătate a anului 2008, atunci când preţurile au scăzut cu 10-15%. Apoi în 2009, chiriile au scăzut din nou cu 15-20%, iar de la începutul acestui an cu alte 10%. Astfel, în funcţie de zone, în ultimii doi ani, chiriile pentru spaţiile stradale au scăzut cu 30-45% faţă de vârful atins în 2008", a declarat Alexandru Preda, directorul diviziei de spaţii comerciale stradale din cadrul departamentului de retail al Colliers International, completând că principalele criterii luate în calcul de producătorii în căutare de spaţii comerciale mici sunt poziţionarea şi preţul chiriei.

În plus, Preda susţine că extinderea reţelei de magazine este un avantaj în acest moment. Cele mai căutate sunt spaţiile cu suprafeţe între 50 şi 100 de metri, amplasate în cartiere şi zone aglomerate. "Unii producători închiriază şi spaţii de până la 130-150 de metri pătraţi, dar doar în condiţiile în care se încadrează în bugetul stabilit per magazin", a mai spus Prisecaru.

La câte magazine devii profitabil

O reţea de magazine proprie realizează în mod obişnuit maximum 10% din businessul unei companii, potrivit reprezentanţilor Colliers International. În condiţiile în care cifra de afaceri per magazin este de aproximativ 20-25.000 de euro pe lună, aceasta înseamnă că un magazin de proximitate va realiza anual afaceri între 250.000 de euro şi 300.000 de euro pe an.

"La o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro, un producător are nevoie de minimum 50 de magazine cu o suprafaţă medie de 100 de metri pătraţi pentru a obţine din operarea acestora un rulaj anual de 10 milioane de euro, respectiv 10%, şi nu există încă producători care au reţele atât de mari. Depinde însă atât de mărimea reţelei, dar şi de suprafeţele magazinelor. Dacă suprafaţa magazinului creşte, creşte şi cifra de afaceri", a explicat Preda.

Care sunt dezavantajele

• "Pe fondul unei pieţe imprevizibile, în această perioadă, proprietarii de spaţii pentru închiriat încearcă să încheie contracte pe o perioadă cât mai scurtă", susţine Alexandru Preda, directorul diviziei de spaţii comerciale stradale din cadrul Colliers International.
• Închirierea unui spaţiu comercial pe termen scurt nu este însă rentabilă pentru producătorii care vor să îşi extindă reţeaua de magazine, investiţia iniţială fiind amortizată în câţiva ani. Din acest motiv, cele două părţi ajung în majoritatea cazurilor la un compromis, iar contractele sunt semnate pe perioade de patru-cinci ani, urmând a fi renegociate preţurile, cu 15-25%, după o perioadă de doi sau trei ani.
• În plus, producătorilor care investesc în retail le lipseşte un atu important în dezvoltarea unui astfel de business, spun managerii firmei de consultanţă imobiliară Colliers International.
• "Dezvoltarea unei reţele de magazine este o decizie de adaptare la mediul economic actual, iar magazinele vor fi menţinute dacă vor performa la fel şi după revenirea consumului. Atunci când criza economică va fi depăşită însă, chiriile se vor adapta în funcţie de cât poate să suporte fiecare business. Timpul va decide dacă avantajul dat de marjele mai bune de profit va fi mai mare decât dezavantajul adus de faptul că producătorii nu au know-how-ul necesar pentru a dezvolta un business de retail", consideră Alexandru Preda.