Cum a ajuns România de la 125 de fabrici de bere la mai puţin de 20 în 15 ani: doar în ultimul an au fost închise cinci unităţi cu 520 de angajaţi

Autor: Diana Tudor Stoica 19.08.2010

Numărul fabricilor de bere a scăzut dramatic în România, de la 125 de centre de producţie în 1994, la mai puţin de 20 în prezent.



Bilanţul ultimului an în această industrie arată că aproape 520 de oameni au rămas fără locuri de muncă, trei fabrici de bere cu tradiţie din Haţeg (Hunedoara), Azuga (Prahova) şi Blaj (Alba) şi alte două de dimensiuni mici din Galaţi şi Ialomiţa au fost închise. Astfel, numărul de centre de producţie de bere a mai scăzut cu 5 unităţi, în condiţiile în care în 2008 mai funcţionau în România în jur de 20 din cele 125 de fabrici active în anul 1994, potrivit datelor Asociaţiei Berarii Europei.

Cum s-a ajuns în această situaţie?

"Investitorii au venit aici şi au văzut un consum de bere peste medie şi o populaţie de 21 de milioane de locuitori. Şi Ungaria consumă mult, dar nu are atât de mulţi locuitori. În plus, aici producătorii mari s-au luptat pentru primul loc în piaţă şi au căutat să facă cât mai multe achiziţii, în timp ce berarii mici şi-au vândut afacerile ca urmare a oportunităţilor şi a boom-ului economic care a fost până în 2008", a explicat Shachar Shaine, preşedintele United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producătorul berilor Tuborg şi Carlsberg, cu afaceri de 81 mil. euro în 2009.

El a completat că acestea sunt motivele pentru care România este în prezent singura ţară din regiune după Rusia care are o piaţă a berii atât de concurenţială, dominată de principalii producători mondiali.

Shaine, 42 de ani, manager al producătorului berii Tuborg din 1999, povesteşte că în anul în care el a venit pentru prima dată în România existau 55 de berari. Ulterior, numărul acestora s-a diminuat treptat în special ca urmare a consolidării care a avut loc la nivel internaţional.

Spre exemplu, ultima şi cea mai mare achiziţie care a avut loc pe piaţa locală a berii a fost preluarea Bere Mureş, producătorul brandului de bere Neumarkt, de către Heineken România, numărul doi pe piaţa locală a berii. Deşi deţineau o companie cu afaceri de aproape 50 mil. euro şi peste 5% dintr-o piaţă de 20 de milioane de hectolitri, unul dintre principalele motive pentru care acţionarii Bere Mureş au scos la vânzare compania a fost faptul că era un moment potrivit pentru a obţine preţul cerut, 150 de milioane de euro.

Când vor renaşte micile berării?

În urma unor astfel de preluări s-a ajuns ca în România peste 95% din business să fie făcut de cinci, şase jucători (Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier, Tuborg, Romaqua şi European Drinks), în timp ce producătorii mici pot fi număraţi pe degete, spre deosebire de celelalte state din centrul şi estul Europei - Cehia, Polonia sau Ungaria - unde berăriile mici joacă încă un rol important.

Dacă România mai are mai puţin de 20 de fabrici de bere după cele trei închideri din ultimul an, în Cehia sunt peste 125 de berării, în Polonia 70, iar în Ungaria 55, potrivit datelor asociaţiei Berarii Europei care citează un studiu Ernst & Young din anul 2009.

Cu toate acestea, managerul producătorului Tuborg susţine că încă există posibilitatea creşterii numărului de fabrici prin dezvoltarea berăriilor regionale, un segment de piaţă în care nu s-a mai investit în ultimii ani.

"În viitor se va putea dezvolta un sistem de berării mici deoarece producătorii care realizează producţii anuale de sub 200.000 de hectolitri sunt avantajaţi de sistemul de taxare în comparaţie cu producătorii mari. Trebuie să aibă însă produse regionale, cu care să se diferenţieze. Spre exemplu, în Belgia foarte mulţi producători mici realizează beri speciale. La noi peste 90% din berea vândută este bere lager cu concentraţie alcoolică de 5%", a afirmat preşedintele URBB.

Bilanţul ultimului an

Obişnuită cu creşteri de peste 10% de la lună la lună în anii de boom economic, industria berii este acum printre cele mai lovite sectoare de bunuri de larg consum, în condiiţiile în care din octombrie 2008, când piaţa încă avansa cu 6%, berarii nu s-au mai întâlnit cu creşterile, deşi cei mai mulţi dintre ei au continuat să pompeze bani în promovare, pentru a nu pierde contactul cu consumatorii.

În România, primul semnal puternic al unei noi perioade de declin a fost dat încă din iunie 2009 când grupul AB InBev, cel mai mare producător de bere din lume, a scos la vânzare operaţiunile locale, alături de alte câteva pieţe europene pe care nu le mai considera "pieţe cheie". Ulterior preluarea acestui business de către fondul de investiţii CVC Capital Partners a condus la reorganizarea operaţiunilor locale pornind de la numele companiei (InBev România a devenit Bergenbier), la echipa de management (Mihai Ghyka a fost numit CEO al Bergenbier SA) şi culminând în august anul acesta cu decizia acţionarilor de a închide fabrica de bere din Blaj.

Închiderea fabricii şi mutarea producţiei la Ploieşti generează şi disponibilizarea a 172 de angajaţi, care în ultimele nouă luni s-au aflat în şomaj tehnic, în condiţiile în care decizia de a opri temporar producţia a fost luată încă din octombrie 2009.

În martie, când s-a luat decizia de a prelungi şomajul tehnic, Mihai Ghyka, executivul producătorului de bere, spunea pentru ZF că va redeschide fabrica din Blaj în momentul în care pe piaţa berii se va înregistra o tendinţă de creştere sustenabilă a volumelor, iar capacitatea fabricii de la Ploieşti se va dovedi insuficientă pentru a satisface cererea consumatorilor.

"Acest lucru depinde în mare parte de contextul economic, precum şi de recâştigarea încrederii în viitor din partea consumatorului român", explica în martie Ghyka.

Anunţul venit luna aceasta, privind intenţia Bergenbier de a-şi concentra producţia la Ploieşti, arată, după cum spun reprezentanţii companiei, că "piaţa berii nu a dat semne de redresare".

"Odată cu scăderea cererii de pe piaţa berii, s-au schimbat şi obiceiurile consumatorului, mai atent la cheltuieli şi mai «temător», mai ales acum în urma măsurilor de austeritate anunţate de Guvern. De aceea, estimăm că fabrica de la Ploieşti are o capacitate de producţie suficientă pentru acoperirea cererii proiectate pe următorii trei ani", a declarat Mihai Ghyka, directorul general al Bergenbier SA.

Datele ZF pe baza informaţiilor de la INS arată că vânzările de bere s-au redus cu peste 7% în primele şase luni din acest an, după un declin de 15% în 2009.

În 2008, fabrica din Blaj a produs peste un milion de hectolitri de bere, aproximativ 30% din producţia totală a companiei, potrivit estimărilor ZF. "Cu toate că evoluţia generală a pieţei berii este negativă, pe primele 6 luni ale anului 2010 Bergenbier S.A. a câştigat 1,0% market share faţă de ianuarie 2010, conform datelor de retail audit furnizate de compania MEMRB Retail Tracking Services", au declarat reprezentanţii Bergenbier.

Sursele citate mai spun că producătorul a luat mai multe măsuri pentru a contracara situaţia dificilă de pe piaţa berii, singura menţionată însă fiind creşterea forţei de vânzări cu 12%. De la jumătatea anului trecut şi până în prezent, berarii au renunţat la unităţi de producţie cu o capacitate de aproape 2 milioane de hectolitri anual, peste 11% din vânzările totale de bere realizate în 2009 pe plan local, şi au disponibilizat peste 580 de persoane. Şi producătorii mici au fost afectaţi de criză. Doar în 2009 au fost închise porţile a două berării, Fabrica de bere Ghimpaţi din judeţul Ialomiţa şi berăria companiei Vega 93 din Galaţi, închideri în urma cărora au fost disponibilizate circa 90 de persoane.

Prima multinaţională care a anunţat că va închide o fabrică în perioada de criză a fost SABMiller, proprietarul Ursus Breweries, care după ce a cumpărat în ianuarie 2009 producătorul Bere Azuga s-a hotărât în iunie să închidă centrul de producţie care genera vânzări anuale de sub 200.000 de hectolitri şi a renunţat la 160 de angajaţi.

În cazul Heineken, numărul doi în piaţă după cifra de afaceri, semnalul închiderilor a fost dat chiar de CEO-ul Jan Derck van Karnebeek, care spunea în iunie 2009 că "va renunţa la toate activele neperformante ale companiei". După declaraţie au venit primele măsuri de eficientizare, în octombrie anul trecut când Heineken a decis să închidă secţiile de malţ de la Haţeg, Craiova şi Miercurea-Ciuc unde lucrau 60 de oameni.

La Haţeg, în judeţul Hunedoara - unde "s-a născut" brandul Haţegana, închiderea secţiei de malţ a fost urmată la doar trei luni de decizia de a renunţa şi la producţia de bere, aproape 100 de angajaţi rămânând fără loc de muncă. Unitatea producea 750.000 de hectolitri de bere sub brandurile Haţegana, Bucegi şi Golden Brau, adică peste 12% din vânzările companiei.

Trecerea de la boomul în vânzări la închideri de fabrici

Bergenbier SA

Heineken România

Berea în cifre:

17,6 mil. hectolitri de bere s-au vândut anul trecut în România.
81 de litri per capita consumul în 2009, faţă de 93 de litri în anul precedent.
13% a fost anul trecut rata de scădere a pieţei comparativ cu 2008, potrivit Asociaţiei Berarii României.
7,5% a fost ritmul de scădere al pieţei în primul semestru, potrivit Institutului Naţional de Statistică.