Încep marile bătălii în numele trandafirului - GALERIE FOTO

În weekendul 27-29 august, oraşul Râşnov va fi ocupat de trupele aliate franco-belgo-britano-ceho-sloveno-bulgaro-române. Se recomandă locuitorilor să-i primească pe aceşti ostaşi cu prietenie, cu mese întinse şi bardace pline, căci altfel, însetaţi şi flămânzi după lungi marşuri, ei s-ar putea să rechiziţioneze toate proviziile găsite prin gpospodării.

Dar ce caută aceşti fercheşi soldaţi din toate armatele europene la Râşnov? Ei au fost invitaţi de oficialităţi să ia parte la Festivalul Istoric Academic "În numele trandafirului", aflat la a doua sa ediţie internaţonală. Nu vă temeţi de ei: oaspeţii sunt doar "ostaşi de duminică", dar foarte convinşi de misiunea lor de a reconstitui momente glorioase din istorie. Aceasta pentru că sunt ceea ce, în engleză, se numesc re-enactors (reînscenatori), oameni cu ocupaţii foarte variate dar perfect cunoscători ai perioadei istorice pe care o iubesc şi doresc să o reconstituie. Sunt două feluri de a da viaţă epocile trecute: fie prin "expoziţii de istorie vie" (living history), fie prin înscenarea unor mari bătălii (kriegspiel).
La Râşnov cele două se vor împleti într-un inspirat şi atractiv spectacol ce va debuta, în seara de vineri, 27 august, la orele 19.00, cu o revistă a trupelor, citirea unei proclamaţii, decorarea primarului şi a directorului festivalului cu medalia "Tradiţie Militară", plus un marş pe străzile principale ale oraşului. Nu trebuie uitat că 27 august este o dată importantă din istoria României moderne: cu 94 de ani în urmă, în acea zi din torida vară a lui 1916, a fost declarat război Imperiului Austro-Ungar şi ţara noastră s-a alăturat Aliaţilor.
Dar să ne continuăm programul: a doua zi, la orele 10.00, ostaşii vor întinde tabără în curtea Cetăţii Râşnov, iar vizitatorii vor vedea cum se trăieşte în campanie, care este echipamentul, uniforma şi armamentul fiecărei epoci istorice ilustrate de participanţi. O încleştare din secolul al XVI-lea între cavalerii creştini şi turcii otomani va da viaţă spaţiului de sub ziduri: săgeţile şi lăncile vor zbura dintr-o parte într-alta, se va da foc fitilului archebuzelor şi, când muniţia se va termina, lupta va continua cu săbii şi iatagane. La prânz soldaţii se vor înşira la coadă pentru a-şi primi raţia de mâncare: iahnie de cartofi şi o bucată de pâine neagră.
În jurul cazanului ce fumegă pe pirostrii, trebăluieşte un bucătar cu obraz unsuros, mâneci suflecate şi polonic în mână. De buna sa dispoziţie depinde generozitatea cu care va împărţi porţiile. Cu foamea potolită, soldaţii se vor întoarce la activităţile cazone. Cei care ilustrează armatele din vremea lui Napoleon I vor simula o luptă de pe frontul Europei Centrale. Puşcaşii şi grenadierii imperiali francezi vor deschide focul, cu pulbere neagră, asupra vânătorilor austrieci, apoi vor da atacul la baionetă. Este ştiut că grănicerii transilvăneni au luat parte la acele campanii şi, la Braşov, au fost aduşi câţiva prizonieri după Bătălia de la Austerlitz.
A doua zi, duminică, 29 august, uniformele vor fi schimbate, la fel ca şi perioada istorică evocată, Primul Război Mondial. Vor fi depuse coroane de flori la monumentele soldaţilor români şi austro-ungari căzuţi în Războiul cel Mare apoi, ajunse din nou la Cetate, trupele se vor împărţi în două tabere adverse, ale Aliaţilor şi ale Puterilor Centrale, şi vor înscena o luptă din Carpaţi, din 1916-1917. În încheiere, gazdele vor oferi diplome de participare şi decoraţii toturor celor care s-au ilustrat ca soldaţi ai vremurilor trecute. O ultimă solemnitate se va desfăşura la Bran unde, cu onorul cuvenit, va fi depusă o coroană de flori la altarul Inimii Reginei Maria.
Pentru a înţelege istoria pe viu, altfel decât din lecturi aride, publicul este invitat să vină la Râşnov şi să se bucure de zilele de campanie oferite de Asociaţia "6 Dorobanţi" şi de camarazii din străinătate, găzduiţi, cu generozitate, de Primărie şi de Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu.

ADRIAN-SILVAN IONESCU (n. 1952) a studiat la Liceul de Arte Plastice "N. Tonitza" şi apoi la Institutul de Arte Plastice "N.Grigorescu", secţia Istoria şi Teoria Artei, pe care a absolvit-o în 1975. A lucrat ca muzeograf la Muzeul Naţional de Artă, apoi la Muzeul Municipiului Bucureşti, unde a fost chiar director adjunct (1990-1993), după care a fost consilier cultural la Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti (1994-1995). S-a dedicat cercetării şi, din 1995 până în prezent, este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie "N. Iorga". Doctor în ştiinţe istorice (1997). Din 1996, a început să predea. Actualmente este profesor asociat la Universitatea Naţională de Arte şi la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, unde susţine cursuri de istoria fotografiei şi a filmului, istoria artei şi a costumului. Este critic şi istoric de artă cu o lungă activitate de cronicar plastic şi organizator de expoziţii. A publicat 12 cărţi şi a editat alte 3. Pentru lucrările sale, a fost distins cu Premiul Academiei Române (1992), Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru critică (2002) şi Premiile "Simion Mehedinţi" (2003), "Nicolae Bălcescu" (2008) şi "I.C. Filitti" (2009) ale Fundaţiei Culturale "Magazin Istoric". Este cavaler al Ordinului Meritul Cultural (2004).