Criza actuală este o binecuvântare pentru patroni, creşterile salariale deveniseră insuportabile

Era nevoie de criza actuală, susţin unele companii mari din piaţă, pentru că a ajutat la creşterea puternică a productivităţii prin reducerea presiunii de pe piaţa muncii pentru acordarea de creşteri salariale, consideră doi dintre participanţii la ZF Expert, Radu Timiş şi George Copos.
În condiţiile în care salariile au crescut după 2004 în fiecare an cu aproximativ 30%, criza actuală este o binecuvântare, a spus Timiş.
"În mod cert se aşază acum lucrurile la mentalitatea fiecărui om. Cine va supravieţui acestei crize va avea un viitor frumos. Vă dau un exemplu. Anul trecut aveam o productivitate de 270 de kilograme de carne pe om şi eram înnebunit că Germania avea o medie de 1.000 de kilograme de carne pe om. În prezent am o productivitate de 1.100 de kilograme de carne pe om şi nu am automatizat la fel de mult ca Germania", a explicat Timiş.
Şi Copos consideră că forţa de muncă din România este scumpă pentru că nu este productivă.
"Cred cu tărie că aveam nevoie de această criză. (...) Creşterile salariale din trecut au pornit de la Guvern. Pe piaţa muncii era competiţie şi dacă voiai să ţii un om bun, îi dădeai 2.000 de euro net, pentru că spunea că pleacă în altă parte. A fost o presiune fantastică", a spus Copos.
El a adăugat că deşi au pierderi în prezent, firmele rezistă şi continuă
să-şi plătească salariaţii.
"Toţi pierdem în acest moment, dar rămânem în picioare, ceea ce contează extraordinar de mult. Avem mii de locuri de muncă pe care le plătim la lumina zilei, le plătim impozitele şi taxele. Sunt puţini antreprenori autohtoni care vor rămâne în picioare", consideră omul de afaceri.
Timiş şi Copos consideră că România nu mai este la fel de competitivă în prezent pentru atragerea de investiţii străine, pentru că forţa de muncă a devenit mai scumpă.
"În trecut eram competitivi pentru că aveam salariul 100 de dolari. Eram competitivi cu China sau India. În prezent, forţa de muncă din România este scumpă şi nu mai suntem competitivi pentru atragerea de investiţii", a declarat Timiş.
Oamenii de afaceri simt că economia nu îşi va reveni anul viitor şi se aşteaptă mai degrabă la o stagnare. "M-aş bucura dacă anul viitor am rămâne la nivelul de anul acesta", spune Vladimir Cohn, proprietarul Ecopack.
Cohn a adăugat că nu vede o revenire rapidă a economiei locale în viitorul apropiat, deoarece multe industrii sunt afectate şi nu există semnale suficiente de investiţii care să determine reluarea creşterii economice.
"Pe noi ne-a salvat exportul şi faptul că ne-am păstrat aceiaşi cli­enţi de ani de zile şi am crescut producţia pe baza creşterii lor. Suntem însă afectaţi de creşterea costului uti­lităţilor", a mai spus proprietarul Ecopack.
Radu Timiş este de asemenea mai pesimist decât Guvernul - care anticipează o creştere a Produsului Intern Brut de 1-2% anul viitor.
"Am declarat anul trecut că anul acesta vom avea o scădere economică de 5%. La cum merg lucrurile, există toate şansele ca ea să se întâmple. Dacă în industria cărnii sunt scăderi de 20% a consumului, îmi imaginez ce se întâmplă în alte industrii, cum ar fi construcţiile. (...) Pentru anul viitor, mă aştept tot la o scădere de 5% faţă de 2009", spune Timiş. Un rol important în ecuaţia creşterii economice o au băncile, care după ce în 2009 au menţinut dobânzile sus chiar dacă indicatorii de pe piaţa interbancară au început să scadă, acum fac lobby pentru a anula efecte ordonanţei 50 care reglementează contractele de credit ale populaţiei.
"Băncile s-au comportat ca un pompier, care atunci când a observat că nu mai e în prim-plan, a provocat singur un incendiu. După aceea, a stins doar jumătate şi se aşteaptă să-i mulţumim pentru asta. Clienţii persoane fizice erau captivi creditelor pentru că nu aveau posibilitatea de a negocia cu banca sau de a renunţa la colaborare", a declarat Dan Şucu, preşedintele Asociaţiei Marilor Re­ţele Comerciale din România şi proprietarul producătorului de mobilă Mobexpert.
Omul de afaceri spune că ordonanţa 50, chiar dacă a venit prea târziu, este o lege bună, care permite şi persoanelor fizice să obţină un credit mai bun, aşa cum firmele au avut parte întotdeauna de negocieri.
"Trebuie să îndepărtăm lobby-ul pe care îl fac băncile pentru a anula efectele ordonanţei 50. Este decizia Guvernului de a o face mai restrictivă decât directiva europeană. Iar FMI ce legătură are în treburile interne? Până la urmă cine conduce ţara?", a spus Şucu.
În acelaşi timp, George Copos, proprietarul Ana Holding, spune că este tardiv să repari abia acum această problemă a contractelor de credite acordate populaţiei.
"Era o lege bună dacă se dădea în ianuarie 2009", spune Copos.
Radu Timiş susţine însă că dezavantajul crizei pentru el a fost faptul că băncile susţin financiar companiile aflate în insolvenţă, acumulând active neperformante, ceea ce afectează şi afacerile celorlalţi produ­cători. Aceştia sunt nevoiţi să suporte dobânzi mai mari pe care băncile le aplică pentru a recupera din pierderile pe care le au cu clienţii rău-platnici.
"Statul a fost blând cu legislaţia insolvenţelor şi a falimentului, băncile au fost blânde şi nu au executat pe cine trebuia. Băncile creează concurenţă neloială ţinând în viaţă companii din industrie aflate în insolvenţă", a declarat proprietarul businessului de peste 80 de milioane de euro din industria mezelurilor.
Proprietarul CrisTim este de părere că statul nu va obţine veniturile pe care şi le-a propus prin creşterea TVA, ci, din contră, o scădere - cel puţin în industria alimentară, pe fondul dezvoltării magazinelor de proximitate cu preţuri mici în ultima perioadă în detrimentul supermarketurilor.
"Noi am oprit toate investiţiile în momentul în care a crescut TVA-ul. Dacă noi am fost loviţi psihologic, gândiţi-vă ce se va întâmpla cu investitorii străini. Noi nu mai vindem decât dacă facem promoţii de 10-20% acum", a spus acţionarul producătorului de mezeluri.
Acţionarul grupului de firme Ana Holding a adăugat că deşi are pierderi în prezent, firmele rezistă şi continuă să-şi plătească salariaţii.
"Toţi pierdem în acest moment, dar rămânem în picioare, ceea ce contează extraordinar de mult. Avem mii de locuri de muncă pe care le plătim la lumina zilei, tot la lumina zilei plătim impozitele şi taxele. Sunt pu­ţini antreprenori autohtoni care vor rămâne în picioare", consideră omul de afaceri.
El sumarizează că principalele priorităţi pentru România sunt "infrastructura, educaţia şi sănătatea".