Băncile ţin clienţii mici captivi în credite cu dobânzi mari, acuză oamenii de afaceri. Cum comentaţi?

Cei patru milioane de clienţi care au credite în derulare erau ţinuţi captivi prin comisioanele usturătoare de rambursare anticipată şi obli­gaţi astfel să plătească dobânzi foarte mari, prin care băncile îşi acopereau propriile costuri şi pierderi din împrumuturile proaste vândute în trecut, este concluzia la care au ajuns patru oameni de afaceri invitaţi la dez­baterea ZF Ex­pert de la care au absentat însă chiar cei direct impli­caţi - bancherii şi autorită­ţile de reglementare.

Oamenii de afaceri apreciază la unison noile reglementări privind creditele pentru consumatori introduse prin Ordonanţa de Urgenţă 50/2010 - care prevede eliminarea comisionului de rambursare anticipată pentru creditele cu dobândă variabilă, dar şi legarea dobânzilor de indicatori transparenţi - pentru că simt indirect presiunea pusă de bănci asupra consumatorilor. Plata ratei la credit este principala preocupare a majorităţii celor îndatoraţi, iar doar puţinii bani care mai rămân sunt orientaţi spre consum.
"Băncile au găsit soluţia când au văzut că nu mai au clienţi noi: să meargă cu dobânzi mai mari pe clienţii vechi. Să transmiţi toate probleme tale clientului este inacceptabil", spune Dan Şucu, proprietarul producătorului de mobilier Mobexpert. El consideră că toţi jucătorii din economie ar trebui să împartă povara crizei, inclusiv prin scăderi ale preţurilor, însă băncile au majorat în 2009 dobânzile, în special pentru consumatori.

"Băncile trebuie să se protejeze pentru că au active toxice. Sunt credite de miliarde de euro la nivelul băncilor mari care nu sunt performante. S-a mers pe încredere în anii trecuţi şi cu credite foarte mari", spune şi George Copos, care controlează Ana Holding.
Companiile mari sunt "vânate" acum de toţi bancherii care vor să vândă credite, astfel că au putere de negociere şi obţin costuri foarte bune. În schimb, clienţii individuali au o poziţie defavorizată, iar băncile merg, fără excepţie, cu dobânzi mari ca să îşi rotunjească veniturile. În plină criză, dobânda medie la creditele de consum în lei aflate în derulare a urcat de la 16,1% pe an în iunie 2008 la un vârf de 19,2% pe an în iunie 2009, potrivit datelor BNR. În iunie anul acesta costul a scăzut doar uşor, până la 17,6% pe an, deşi acum dobânda-cheie a BNR se află la 6,25% pe an, faţă de 10,25% pe an, cât era în vara anului 2008.

Cheltuielile mai mari cu ratele au lăsat astfel tot mai puţini bani pentru consum, iar următorul pas a fost căderea afacerilor firmelor. "Problemele consumatorilor se transferă asupra noastră şi apoi noi ajungem în imposibilitatea de a plăti ratele la credite", spune şi Radu Timiş, patronul producătorului de mezeluri CrisTim. La rândul său, Vladimir Cohn, proprietarul producătorului de ambalaje din carton Ecopack, spune că în prezent clienţii trebuie să suporte dobânzi exagerat de mari mai ales la creditele în lei, care constituie mai bine de o treime din datoriile populaţiei. "Dobânzile nu sunt stabilite concurenţial", apreciază Cohn. El spune că ar fi fost de asemenea nevoie ca BNR să reducă decisiv dobânda-cheie la leu, aşa cum au făcut alte bănci centrale, pentru a stimula economia.

Bancherii au făcut lobby puternic împotriva Ordonanţei 50, care se va aplica inclusiv creditelor aflate în derulare. FMI a obţinut de la Guvern angajamentul că se va renunţa la aplicarea măsurilor şi pentru creditele vechi. Dacă iniţial bancherii au fost intrigaţi de aplicarea măsurilor - în special în privinţa comisionului de rambursare anticipată - şi pentru creditele acordate în trecut, între timp au descoperit că au o problemă mai mare. Textul Ordonanţei poate fi interpretat de o manieră care obligă banca să ofere clienţilor cu credite cu dobânzi variabile marja agreată iniţial în contract, dar aceasta va trebui aplicată la un indicator independent şi nu la propriile dobânzi de referinţă, aşa cum era pre­văzut iniţial. Aceasta ar duce la o scădere considerabilă a dobânzilor, micşorând astfel şi veniturile băncilor. Sergiu Opre­scu, preşedintele Alpha Bank şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor, Nicolae Cinteză, directorul Supra­vegherii din BNR şi Constantin Cerbu­lescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consu­ma­torului, acceptaseră iniţial invitaţia de a participa la dezbatere, însă au contramandat cu numai câteva ore înainte de începerea discuţiilor.