Emoţii privind TVA de 24%: ordonanţa a trecut de Senat şi Guvernul aşteaptă votul din Cameră

Economiştii cred că respingerea majorării TVA-ului şi revenirea la taxa de 19% va conduce la acutizarea percepţiei de instabilitate a politicii fiscale şi la creşterea gradului de incertitudine referitor la menţinerea acordului cu FMI.
Luni seară Comisia de buget-finanţe din Senat modificase ordonanţa de urgenţă (OUG) 58/2010, respingând creşterea TVA de la 19% la 24% şi producând emoţie în rândul miniştrilor care ieri au mers în număr mare în Senat, în frunte cu premierul Emil Boc. Comisia mai acceptase un amendament al opoziţiei PNL şi PSD privind scă­derea TVA la 5% la alimentele de bază. Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, le-a cerut ieri senatorilor să aprobe TVA de 24%, adică să voteze fără amendamente OUG 58/2010 intrată în vigoare de la 1 iulie.
"Eu cred că ordonanţa, în forma în care este, fără niciun fel de modificare, este un document care ar trebui să fie aprobat. Şi amendamentele care s-au făcut, inclusiv cele care par foarte bine, în favoarea poporului român, referitoare la reducerea TVA la alimente... ştiţi foarte bine că sunt inutile, pentru că niciodată TVA nu se va reduce. Vom majora infracţionalitatea, respectiv evaziunea fiscală şi vom încuraja preţurile care se transferă în buzunarele celor care vând produsele respective", a spus Vlădescu, citat de Mediafax.
Respingerea majorării TVA-ului şi revenirea la TVA de 19% va conduce la acutizarea percepţiei de instabilitate a politicii fiscale şi la creşterea gradului de incertitudine referitor la menţinerea acordului cu FMI şi la capacitatea României de a-şi reduce deficitul bugetar, consideră Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Ea a precizat că, deşi revenirea la TVA-ul de 19% ar reduce presiunile de contracţie ale consumului şi ar conduce la sporirea puterii de cumpărare a românilor, trebuie să se găsească şi o soluţie echitabilă social şi raţională din punct de vedere economic pentru a suplini scăderea nivelului la TVA.
"Dacă va fi anulată decizia de majorare a TVA-ului, atunci executivul va trebui să găsească o altă modalitate de diminuare a deficitului fiscal: restructrurarea agresivă a sectorului public şi o mai bună rationalizare şi eficientizare a cheltuielilor publice, ceea ce ar fi de preferat şi ar grăbi revenirea la creştere economică şi taxe suplimentare pentru cei cu averile mari."
Hăncilă a afirmat că cea mai nefastă alegere ar fi însă renunţarea la cota unică şi adoptarea de impozite diferen­ţiate în funcţie de nivelul venitului, care ar încuraja creşterea evaziunii fiscale, trândăvia şi ar diminua puterea de cumpărare a românilor care îşi declară veniturile în mod corect.

Povestea majorării TVA
Pentru ajustarea dezechilibrului fiscal Guvernul a decis la jumătatea acestui an să impună o reducere a salariilor în domeniul public cu 25% şi a pensiilor cu 15%, în scopul reducerii cheltuielilor. Însă Curtea Constituţională a respins măsura de reducere a pensiilor, justificând că acestea reprezintă un drept câştigat de contribuabil. Ca măsură alternativă, Executivul a majorat TVA de la 19% la 24% de la 1 iulie.
Măsurile de ajustare fiscală aplicate în acest an, reprezentând 2,3% din PIB, au fost necesare pentru a reduce deficitul bugetar estimat iniţial la 9,1% din PIB. Cu toate acestea, deficitul bugetar proiectat pentru anul acesta este prognozat să ajun­gă la 6,8% din PIB, aproape de vârful istoric de anul trecut, de 7,4%.
Deşi FMI a apreciat măsurile adoptate de guvern pentru ajustarea dezechilibrului fiscal, respectiv reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA, a avertizat că, pe termen mediu, politica fiscală ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea deficitului fiscal printr-o reformă a cheltuielilor curente, pentru a permite realizarea investiţiilor care să aducă creştere economică.
Măsurile de austeritate anun­ţate de guvern prin reducerea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA vor presa asupra economiei, România urmând să fie printre puţinele ţări europene care vor rămâne în recesiune şi în 2010.
A doua jumătate a anului se conturează a fi mult mai dificilă decât primul semestru, în condiţiile în care se vor vedea efectele măsurilor care anihilează consumul. Creş­terea TVA din iulie s-a suprapus peste scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, astfel că agenţii economici nu au transferat în totalitate şocul majorării TVA asupra clienţilor.

Ce s-ar putea întâmpla în Cameră

La Senat, puterea are o majoritate de 69 de voturi, adică chiar limita majorităţii celor 137 de senatori. PDL are 51 de senatori, UDMR nouă, iar un aşa-numit grup mixt, format din senatori plecaţi, în majoritate de la PSD, 10 mandate. Opoziţia PSD şi PNL are 68 de mandate. Lucrurile stau ceva mai bine la Camera Deputaţilor, cea care, în cazul de faţă, decide ce se va întâmpla cu ordonanţa privind Codul fiscal, fiind cameră decizională. Astfel, puterea PDL, UDMR, grupul minorităţilor şi independenţii au 185 de voturi (majoritatea este aici de 169 de voturi), dar nu se poate baza pe şase voturi care aparţin unui grup de deputaţi care nu sunt afiliaţi nicăieri. Îi rămâne, aşadar, 169 de voturi (adică cu unul în plus faţă de majoritatea calificată de 168 de voturi), dar nici acestea nu sunt 100% sigure, având în vedere că o serie de deputaţi, chiar din sânul puterii au votat în vară împotriva propriului lor guvern. Salvarea ar putea veni din faptul că ordonanţa de modificare a Codului fiscal este adoptată cu votul a jumătate din numărul deputaţilor prezenţi la şedinţă şi nu a majorităţii celor 334 de deputaţi. Aşadar, depinde de mobilizarea la vot. Dacă deputaţii puterii absentează, iar cei ai opoziţiei vin şi votează, atunci ordonanţa poate fi respinsă. Îi rămâne o şansă preşedintelui ţării să reîntoarcă, o singură dată, ordonanţa pentru a fi rediscutată în Parlament, iar apoi procesul legislativ este definitiv încheiat, iar actul se promulgă în ultima variantă adoptată de Legislativ. Camera Deputaţilor va discuta ordonanţa în septembrie când începe o nouă sesiune parlamentară.